Başchiria
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
 |
|||||
| Capitală | Ufa | ||||
| Suprafaţa - totală |
Locul 28 - 143.600 km² |
||||
| Populaţia - Totală |
Locul 7 - estimat. 4.104.336 (2002) |
||||
| Statut politic | Republică | ||||
| District federal | Volga | ||||
| Regiune economică | Urali | ||||
| Cadastru # | 02 | ||||
| Limbi oficiale | limba rusă, limba başchiră | ||||
| Preşedinte | Mortaza Ghöbäydulla uly Räximev | ||||
| Prim ministru | Rafael Ibrahim uly Baydäwlätev | ||||
| Imn naţional | — | ||||
Başchiria sau Republica Başcortostan (în limbile rusă: Республика Башкортостан ori Башкирия; başchiră: Башҡортостан Республикаһы) este un subiect federal al Rusiei (o republică).
Cuprins |
[modifică] Istoria
Teritoriul Başcortostanului a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Există dovezi arheologice ale locuirii umane încă din paleolitic. Perioada epoca bronzului este cea în care teritoriul a fost puternic colonizată. Când triburile culturii Abaşevo au început să se aşeze aici, ei au adus şi deprinderi înaintate în ceea ce priveşte prelucrarea bronzului (fabricarea de unelte, arme şi podoabe). Aceste triburi au fost primele care s-au sedentarizat în zona Uralilor sudici. Numele „başchir” este atestat pentru prima oară în secolul al IX-lea.
În secolul al X-lea, islamismul a început să câştige adereţi printre başchiri, pentru ca în secolul al XIV-lea să devină religia dominantă în zonă. Până în secolul al XVI-lea, teritoriul de azi al Başchiriei a fost împărţit între Hanatul Kazanului, Hanatul Siberiei şi Hoarda Nogai. După cucerirea Kazanului de ţarul [[Ivan al IV-lea al Rusiei|Ivan cel Groaznic] în 1554 – 1555, şefii triburilor başchire apusene şi nord-vestice au cerut ţarului să fie admişi în Cnezatul Moscovei.
Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Başchiria, teritoriu în cadrul statului rus, a început se apropie de forma din zilele noastre. În 1798, a fost înfiinţată Adunarea Spirituală a Musulmanilor Ruşi, semn al recunoaşterii de către guvernul ţarist a drepturilor rekigioase a naţiunilor musulmane başchiră, tătară şi altele. Un alt pas spre câştigarea identităţii teritoriale başchire a fost constituirea în 1865 a guberniei Ufa.
După victoria revoluţie ruse din 1917, a fost constituită în 1919 Republica Sovietică Socialistă Autonomă Başchiră în cadrul RSFS Rusă. În perioada sovietică, Başchiria s-a bucurat de o largă autonomie. Structura administrativă a Başchiriei sovietice era bazată pe principii similare cu cele ale altor republici autonome sovietice ruse.
În 1932 a început exploatarea zăcămintelor de petrol în republică. O etapă nouă în exploatarea subsolului s-a deschis odată cu descoperirea zăcământului de la Tuimanzi. În timpul celui de-al doilea război mondial, Başchiria a devenit una dintre regiunile cele mai importante ale URSS-ului din punct de vedere industrial, aici fiind relocate numeroase fabrici şi uzine din Rusia apuseană şi numroşi evacuaţi. Başchiria a devenit un furnizor important de arme, combustibil şi alimente. Dezvoltarea industrială a Başchiriei a continuat şi după încheierea războiului – au apărut noi întreprinderi minere, constructoare de maşini şi rafinării. Industria Başchiriei a devenit o bază solidă care asigura sprijinirea dezvoltării şi a altor teritorii ruseşti europene.
Pe 1 octombrie 1990, Sovietul Suprem al RSSA Başchiră a adoptat declaraţia asupra suveranităţii de stat. Pe 25 februarie 1992, numele oficial al republicii a fost schimbat în Republica Başcortostan.
Pe 31 martie 1992, a fost semnată cu guvernul central de la Moscova o înţelegere asupra „Separării autorităţilor şi puterilor între organele federale ale puterii ale Federaţiei Ruse şi Republica Başcortostan”. Pe 3 august 1994 a fost semanată o nouă înţelegere asupra „Separarea autorităţilor şi a delegării mutuale a puterilor între organele de putere a Federaţiei Ruse şi organele puterii ale Republicii Başcortostan”.
[modifică] Politica
Şeful statului başchir este preşedintele, care este ales pentru un mandat de cinci ani. În conformitate cu prevederile Constituţiei, preşedintele republicii este garantul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, apără interesele economice şi politice ale republicii şi apără legea şi ordinea în Başcortostan.
Preşedintele în funcţie este Mortaza Ghöbäydulla uly Räximev, ales în decembrie 1993 şi reales în decembrie 2003. La ultimele alegeri, OSCE a acuzat existenţa unor „elemente de fraudă de bază”.
Parlamentul aunicameral al republicii este Adunarea de Stat a Başcortostanului—Kurultai, cei 120 de deputaţi fiind aleşi prin vot universal pentru un mandat de cinci ani.
Constituţia Başcortostanului a fost adoptată pe 24 decembrie 1993. Articolul 1 stipulează că Başcortostanul este o republică suverană din Rusia, ea bucurându-se de toate puterile de stat în condiţiile legilor federale ruse.
Relaţiile dintre Republica Başcortostan şi Federaţia Rusă sunt bazate în prezent pe prevederile Constituţiei Federaţie Ruse, ale Constituţiei Republicii Başcortostan, a Înţelegerilor Federative (cu amendamentele aprobate).
Puterea judecătorească este deţinută de Curtea Constituţională, Curtea Supremă, Curţile de Apel, tribunalele teritoriale şi judecătoriile locale.
[modifică] Economia
Cea mai mare parte a economiei Başchiriei se bazează pe extracţia ţiţeiului şi pe industria rafinării petrolului, care a rămas însă la nivelurile din perioada sovietică, puţine investiţii fiind făcute de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Deşi cea mai mare parte a industriei este privatizată în mod oficial, este de facto în mâinile apropiaţilor familiei preşedintelui republicii.
Peste jumătate din întreprinderile republicii funcţionează în capitala Ufa.
[modifică] Geografia
Başcortostanul se întinde în zona de sud a Uralilor şi a câmpiilor adiacente.
- Suprafaţa: 143.600 km².
- Frontiere:
- nord Ţinutul Perm
- nord-est Regiunea Sverdlovsk şi Udmurtia
- nord-est, est, sud-est Regiunea Celiabinsk
- sud-est, sud, sud-vest Regiunea Oreburg
- vest Tatarstan
- Cel mai înalt puct: Muntele Iamantau – 1.638 m
[modifică] Ora locală
Başcortostanul se află pe fusul orar al Ecaterinburgului (YEKT/YEKST). Diferenţa faţă de UTC este de +0500 (YEKT)/+0600 (YEKST).
[modifică] Râurile
În republică sunt peste 13.000 de râuri. Unele dintre ele fac parte din sistemul de transport pe râuri şi canale din Rusia răsăriteană şi asigură accesul către porturile de la Marea Baltică sau de la Marea Neagră.
Printre cele mai importante râuri sunt:
- Belaia) – 1.430 km
- Ufa – 918 km
- Sakmara – 760 km
- Ik (Iq) – 571 km
- Iuruzan – 404 km
[modifică] Lacuri
Sunt peste 2.700 de lacuri naturale şi de acumulare în republică. Printre cele mai imortante lacuri sunt:
- Lacul Asylykül (23,5 km²)
- Lacul Qandrykül (15,6 km²)
- Lacul Urgun (12,0 km²)
- Lacul de acumulare Pavlovskoe (120,0 km²)
- Lacul de acumulare Nuguşkoe (25,2 km²)
[modifică] Munţii
Pe teritoriul republicii se află o parte a Munţilor Urali de sud şi ele se întind de la graniţa de nord până la cea de sud. Printre cei mai înalţi munţi se află:
- Muntele Iamantau 1.638 m
- Muntele Bolşoi Iremel 1.582 m
- Muntele Mali Iremel 1.449 m
[modifică] Bogăţiile naturale
Republica Başcortostan este una dintre cele mai bogate teritorii în resursele minerale. În republică sunt zăcăminte a peste 3.000 de minerale. Başcortostanul este bogat în zăcămnite de petrol şi a fost unul dintre cele mai importante centre de extracţie a ţiţeiului din fost Uniune Sovietică. În republică există şi zăcăminte bogate de gaze naturale, cărbune, fier, mangan, crom, metale neferoase (plumb, tugsten), barită, asbest şi pietre naturale de construcţie (malachit, jad, granit).
Başcortostanul este una dintre cele mai importante baze de aprovizionare de aprovizionare a industriei metalurgiei neferoase din Rusia. De asemenea, în republică se află mari depozite de lignit cu un conţinut ridicat de bitum. Lignitul este folosit pentru obţinerea a numeroase produce chimice.
Teritoriul Başcortostanul este acoperit de numeroase păduri – 62.000 km² - adică cam o treime din suprafaţa republicii. Printre soiurile de copaci din pădurile Başkortostanului sunt meteacănii, coniferele, teii, stejarii şi arţari. Rezervele totale de cherestea sunt de aproximativ 718 milioane m3. Peste 10.000 km² de păduri sunt declarate rezervaţii naturale.
În republică sunt numeroase izvoare de apă minerală – medicinală sau pentru consumul curent şi uriaşe rezerve de apă dulce.
[modifică] Clima
- Temperaturile medii anuale: 0,3 °C (în munţi) ... 2,8 °C (în câmpii)
- Temperatura medie în ianuarie: -16 °C
- Temperatura medie în iulie: +18 °C
[modifică] Împărţirea administrativă
[modifică] Populaţia
- Populaţia: 4.104.336 (2002)
- Urbană: 2.626.613 (70,8%)
- Rurală: 1.477.723 (29,2%)
- Bărbaţi 1.923.233 (46,9%)
- Femei: 2.181.103 (53,1%)
- Femei la 1000 de bărbaţi: 1.134
- 'Vârsta medie: 35,6 ani
- în mediul urban: 35,2 ani
- în mediul rural: 36,4 ani
- Bărbaţi: 33,4 ani
- Femei: 37,7 ani
- Număr de gospodării: 1.429.004 (cu 4.066.649 locuitori)
- în mediu urban: 931.417 (cu 2.592.909 locuitori)
- în mediu rural”: 497.587 (cu 1.473.740 locuitori)
- Statistica demografică (2005)
- Naşteri: 44.094 (rata naşterilor 10,8)
- Decese: 57.787 (rata naşterilor 14,2)
- Grupuri etnice
În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, ruşii formează 36,3% din populaţia republicii, în vreme ce etnicii başchiri repezintă numai 29,8%. Alte grupuri etnice sunt: tătarii (24,1%), ciuvaşii (2,9%), mari (2,6%), ucrainienii (1,4%), modvinii şi urdmurţii (câte 0,6%) şi numeroase alte grupuri etnice cu mai puţin de 0,5%.
| Recensământul din | 1939 | 1959 | 1970 | 1979 | 1989 | 2002 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Başchiri | 671.188 (21,2%) | 737.744 (22,1%) | 892.248 (23,4%) | 935.880 (24,3%) | 863.808 (21,9%) | 1.221.302 (29,8%) |
| Ruşi | 1.281.347 (40,6%) | 1.418.147 (42,4%) | 1.546.304 (40,5%) | 1.547.893 (40,3%) | 1.548.291 (39,3%) | 1.490.715 (36,3%) |
| Tătari | 777.230 (24,6%) | 768.566 (23,0%) | 944.505 (24,7%) | 940.436 (24,5%) | 1.120.702 (28,4%) | 990.702 (24,1%) |
| Mari | 90.163 (2,9%) | 93.902 (2,8%) | 109.638 (2,9%) | 106.793 (2,8%) | 105.768 (2,7%) | 105.829 (2,6%) |
| Alţii | 339.041 (10,7%) | 323.250 (9,7%) | 325.380 (8,5%) | 313.278 (8,1%) | 304.544 (7,7%) | 295.788 (7,2%) |
Limba rusă este vorbită de aproape toţi cetăţenii republicii, cam 30% dintre ei vorbesc şi limba tătară, iar 20% vorbesc limba başkiră.
[modifică] Dezvoltarea populaţie
| Anul | Populaţia |
|---|---|
| 1897 | 1.991.000 |
| 1913 | 2.811.000 |
| 1926 | 2.547.000 |
| 1939 | 3.158.000 |
| 1959 | 3.340.000 |
| 1970 | 3.818.000 |
| 1979 | 3.849.000 |
| 1989 | 3.950.000 |
| 2002 | 4.104.000 |
| 2005 | 4.078.800 |
[modifică] Învăţământul
Republica Başcortostan are un mare potenţial tehnic şi ştiinţific. În republică există cam 60 de organizaţii ştiinţifice, 12 institute de cercetare şi 29 de institute de proiectare.
Sistemul învăţământului de toate gradele are o tradiţie de mai multe secole. Odată cu trecerea la islam a başkirilor, educaţia şcolară a început să se dezvolte gradual. Şcolile religioase au înfiinţate şi supravegheate de moschei (maktabeh şi madrasah).
În Republica Başcortostan există 12 institute de învăţământ superior şi 16 secţii ale unor universităţi şi colegii ruseşti. Există o reţea vastă de şcoli de pregătire profesională de toate gradele, care pregăteşte specialişti în peste 200 de meserii şi profesiuni. Învăţământul se desfăşoară în principal în limba rusă, dar şi în limba başchiră şi limba tătară.
[modifică] Cultura
În republică funcţionează mai multe ansambluri şi companii de dansuri şi cântece populare, o reţea de teatre naţionale, muzee şi biblioteci. Anual au loc mai multe festivaluri folclorice.
Başcortostanul deţine un loc de frunte printre toate subiectele federale ruse prin numărul mare de muzee, biblioteci publice, depozite de carte şi case de cultură.
În republică funcţionează şapte teatre de stat başchire, patru ruse şi două tătare, Opera de Stat şi Teatrul de balet, Orchestra naţională simfonică, un studio de film şi mai multe colective filarmonice.
Şcoala başchiră de balet este renumită în toată lume, mulţi dintre elevii acestor şcoli obţinând importante premii în Rusia şi în alte ţări.
Pentru dezvoltarea culturală a republicii s-au adoptat trei programe
[modifică] Vedeţi şi
- Başchiri
- Republica Sovietică Socialistă Autonomă Başchiră
- Statul Idel-Ural
[modifică] Resurse internet
- ru Pagina oficială a Başkortostanului.
- en „Bashinform” – Agenţie de presă.
- en A 450-a aniversare a intrării voluntare a Başkortostanului în Rusia.
- en Ministerul comerţului extern al Başkortostan.
Limbi turcice apusene
Azerbaidjan 1 • 
Başchiria2 • 
Ciuvaşia2 • 
Cipru • 
Republica Turcă a Ciprului de Nord3 • 
Găgăuzia4 • 
Kabardino-Balkaria2 •
Karaciai-Cerkessia2 • 
Karakalpakstan5 • 
Kazahstan • 
Tatarstan2 • 
Turkmenistan • 
Turcia • 
Uzbekistan • 
Xinjiang6
Limbi turcice estice
Republica Altai2 • 
Hacasia2 • 
Iacuţia2 • 
Kîrgîzstan • 
Tuva2
Note: (1) Include Republica Autonomă Nahicevan; (2) Subiect federal al Federaţiei Ruse; (3) Vedeţi Disputa cipriotă;
(4) Gagăuzia este o unitate autonomă dinm Republica Moldova; (5) Karakalpakstan este o republică autonomă a Uzbekistanului; (6) Xinjiang Uyghur este o regiune autonomă a Chinei
