August Treboniu Laurian
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
August Treboniu Laurian (pe numele real Augustin Trifan, n. 17 iulie 1810, satul Fofeldea, comuna Nocrich, judeţul Sibiu, d. 25 februarie 1881, Bucureşti), filolog, istoric, publicist şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române (2 iunie 1867), secretar general şi preşedinte al Societăţii Academice Române şi preşedinte al Secţiunii Literare (1867 - 1876).
La Fofeldea se găseşte un bust al lui August Treboniu Laurian [1], sculptat de Nicolaie Pascu Goia.
Cuprins |
[modifică] Studii
August Treboniu Laurian a urmat cursurile unor şcoli din Sibiu şi Cluj, după care a studiat la Universitatea şi Institutul Politehnic din Viena şi apoi la Göttingen.
[modifică] Activitate
În 1842 a fost numit profesor la Sf. Sava din Bucureşti, unde s-a remarcat ca excelent pedagog. Tot aici îl întâlneşte pe Nicolae Bălcescu, împreună cu care scoate în 1845 prima revistă de istorie românească, numită "Magazin istoric pentru Dacia", care se adresa românilor din toate cele trei principate. Articolele acestei reviste promovează un punct de vedere naţionalist privind vechimea, continuitatea şi unitatea românilor din Transilvania, Moldova şi Muntenia. În aceeaşi perioadă se înscrie în Frăţia, în 1843.
August Treboniu Laurian a fost un participant activ al Revoluţiei de la 1848. La îndrumarea lui Nicolae Bălcescu s-a întors în Transilvania şi a contribuit la organizarea mişcării revoluţionare, ca mobilizator şi conducător.
Între 1871 şi 1876, ajutat de Ioan C. Massim, a elaborat „Dicţionarul limbii române”, în care, încercând să purifice limba de elementele nelatine, a făcut ca aceasta să semene doar vag cu limba româna autentică. Autorii dicţionarului îşi descriu lucrarea astfel (în ortografia folosită de ei înşişi): „Glossariu care coprinde vorbele d'in limb'a romana straine prin originea sau form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana”.
[modifică] Bibliografie
- George Bariţ, „Un monument pus lui August Treboniu Laurian”, în Observatoriul, IV, nr. 33-34
- Ioan Bianu, „Laurian”, în Revista nouă, II, 1889, nr. 2, p. 41-45
- G. Ibrăileanu, „A. T. Laurian”, în Epoca, 1903, 3 iulie
- Nicolae Iorga, „August Treboniu Laurian”, în vol. Oameni care au fost, Vălenii de Munte, 1911, p. 9-13
- Dimitrie Macrea, Studii de lingvistică română, Bucureşti, 1970, p. 67-94
- Ilie Popescu Teiuşan şi Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viaţa şi activitatea sa, Bucureşti, 1970
- Heinz Stănescu, „Poezia paşoptistă germană a lui August Treboniu Laurian”, în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, XIX, 1970, nr. 4
- Ioan Chindriş, „August Treboniu Laurian”, în col. George Bariţ şi contemporanii săi, I, Bucureşti, 1973, p. 89-201
- Ioan Chindriş, „Publicistica ştiinţifică a lui August Treboniu Laurian”, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj, XXII, 1979, p. 179-201
[modifică] Legături externe
- en Encyclopedia of 1848 Revolutions: August Treboniu Lauarian
- Ioan Chindriş, „Transilvanica I - Studii şi secvenţe istorice”, (Cuprins)
Vasile Alecsandri | Simion Balint | Nicolae Bălcescu | Simion Bărnuţiu | Cezar Bolliac | Ion Ionescu de la Brad | Ion C. Brătianu | Ioan Buteanu | Timotei Cipariu | Alexandru Ioan Cuza | Petru Dobra | Ioan Dragoş | Ion Ghica | Alexandru G. Golescu | Ştefan Golescu | Ion Heliade Rădulescu | Avram Iancu | Alexandru Papiu Ilarian | Barbu Iscovescu | Mihail Kogălniceanu | August Treboniu Laurian | Dimitrie Macedonski | Gheorghe Magheru | Andrei Mureşanu | Eftimie Murgu | Aron Pumnul | Constantin Daniel Rosenthal | C.A. Rosetti | Alecu Russo | Axente Sever | Popa Şapcă | Ioan Sterca-Şuluţiu | Gheorghe Tattarescu | Christian Tell
