Ion Heliade Rădulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Medievală Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană
Scriitori români
Listă de autori de limbă română Scriitori pe categorii Romancieri - Dramaturgi Poeţi - Eseişti Nuvelişti - Proză scurtă
Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
Toate articolele din serie
editează

Ion Heliade Rădulescu - ( 1802, Târgovişte – 1872 ) a fost un academician, filolog, fondator de reviste, îndrumător literar, om politic român, profesor la Colegiul Sfântul Sava, scriitor român, fiind considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.

Fondator al unor reviste, printre care cea mai importantă este considerată a fi Curierul românesc de ambe sexe publicată începând cu 1829, primul ziar apărut în Ţara Românească, dar şi Gazeta Teatrului Naţional, Muzeul naţional, etc.
Fondator al Societăţii Filarmonice (1833).
Implicat în evenimentele de la 1848 (a participat la redactarea Proclamaţiei de la Islaz, membru în guvernul provizoriu, etc.
Teoretician şi îndrumător literar în Regulile sau gramatica poeziei.
Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic Anatolida sau Omul şi forţele, realizat fragmentar, a cultivat meditaţia cu motive preromantice, lamartiniene O noapte pe ruinele Târgoviştei, elegia Dragele mele umbre, mitul popular Sburătorul, capodopera sa literară, satira şi fabula politică.
Proză cu conţinut satiric şi pamfletar, în maniera fiziologilor, Domnul Sărsăilă autorul, Conu Drăgan şi cuconiţa Drăgana.
Este autor a numeroase traduceri, imitaţii şi prelucrări din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron ş.a.m.d..
A militat pentru unificarea limbii române literare (Gramatica românească), 1828).
Preocupări de natură filosofică şi religioasă de inspiraţie gnostică (Biblicele, 1858; Echilibru între antiteze).
Membru fondator al Societăţii Academice Române (Academia Română) şi primul preşedinte al aceteia (1867 - 1870).

[modifică] Cronologie

6 ianuarie 1802 – Se naşte la Târgovişte, fiul lui Ilie Rădulescu şi al Eufrosinei Danielopol. Ajuns la Bucureşti, învaţă româneşte după cărţile populare, iar greceşte cu dascălul Alexe; prin 1814 însuşi Naum Râmniceanu i-a fost dascăl.
1815/1818 – Frecventează Şcoala grecească de la Schitu Măgureanu; cunoaşte poezia lui Hristopulos, poet la mare modă, pe care o şi traduce.
1822/1829 – Devine succesorul lui Gh. Lazăr la Colegiul Sfântul Sava, după retragerea acestuia.
1827 – Apare Societatea literară, din iniţiativa sa şi a lui Dinicu Golescu. care promova ideile iluministe: răspândirea şcolii româneşti, înfiinţarea unui teatru naţional, publicarea de gazete, de traduceri şi de opere originale. Aici, Heliade citeşte din traducerile sale din Lamartine.
1828 – Apare la Sibiu Gramatica Românească, în care autorul se dovedeşte un reformator la domeniul limbii; susţine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, împrumutarea neologismelor din latină şi din limbile romanice.
1829, 8 aprilie – Apare Curierul românesc, prima gazetă în limba română din Principate.
1830 – Apare volumul Meditaţii poetice dintr-ale lui A. de la Martin. Traduse şi alăturate cu alte bucăţi originale din D. I. Eliad; poeziile originale sunt:
- Cântarea dimineţii
- Trecutul
- Dragele mele vorbe
- Epitaf de la o tânără mamă
1833 – Apare Societatea Filarmonică la iniţiativa lui I.H. Rădulescu, Ion Câmpineanu şi C. Aristia.
1834 – Este director al Şcolii de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură care avea rostul de a pregăti actori profesionişti.
1835 –
- Publică traducerea comediei Amfitrion de Molière.
- Apare Gateza Teatrului Naţional.
1836 –
- Îşi adună toate producţia literară în volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze şi de poezie.
- Apare, în subredacţia lui Heliade şi a lui Florian Aaron, Muzeul Naţional, supliment săptămânal al Curierului românesc