Mihail Kogălniceanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mihail Kogălniceanu | |
 |
|
|
|
|
| În funcţie 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865 |
|
| Precedat de | Nicolae Creţulescu |
|---|---|
| Succedat de | Nicolae Creţulescu |
|
|
|
| În funcţie 27 aprilie 1876 – 23 iulie 1876 3 aprilie 1877 – 24 noiembrie 1878 |
|
| Precedat de | Dimitrie Cornea (1876) Nicolae Ionescu(1877) |
| Succedat de | Nicolae Ionescu (1876) Ion Câmpineanu(1878) |
|
|
|
| Născut | 6 septembrie 1817 Iaşi |
| Decedat | 1 iulie 1891 Paris, Franţa |
| Partid politic | Partidul Naţional Liberal |
"N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru şi, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta pentru Unirea Principatelor Române.
Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat şi comprehensiv, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste. Era urmaş al razeşilor de pe Kogălnic. Asta nu l-a împiedicat în niciun fel să facă studii strălucite în Franţa şi Germania. În 1839, redactează "Foaea sătească a prinţipatului Moldovei", publicaţie nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. În mai 1840 a anunţat apariţia a 6 tomuri din Letopiseţele Valahiei şi Moldaviei şi, în acelaşi an a pregătit apariţia unei publicaţii de documentaţie istorică, intitulată „Arhiva românească”. Publicaţia a apărut în 1841. La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iaşi unde este chemat să se pronunţe în privinţa Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al ţării în 1867 şi în perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu şi-a legat numele de actul proclamării independenţei de stat a României.
[modifică] Legături externe
| Predecesor: Nicolae Creţulescu |
Prim-ministrul României 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865 |
Succesor: Nicolae Creţulescu |
| Predecesor: Dimitrie Cornea |
Ministrul Afacerilor Externe 27 aprilie – 23 iulie 1876 |
Succesor: Nicolae Ionescu |
| Predecesor: Nicolae Ionescu |
Ministrul Afacerilor Externe 3 aprilie 1877 – 24 noiembrie 1878 |
Succesor: Ion Câmpineanu |
Principatele Române Unite:
B. Catargiu · Kretzulescu · Kogălniceanu · Kretzulescu · L. Catargiu · I. Ghica · Kretzulescu · Ş. Golescu · N. Golescu · Ion C. Brătianu · D. Ghica · A. Golescu · Epureanu · I. Ghica · L. Catargiu · Florescu · Epureanu · Ion C. Brătianu · D. Brătianu · Ion C. Brătianu
Regatul României:
Ion C. Brătianu · Rosetti · L. Catargiu · Florescu · L. Catargiu · Sturdza · Aurelian · Sturdza · Cantacuzino · Carp · Sturdza · Cantacuzino · Sturdza · Ion I. C. Brătianu · Carp · Maiorescu · Ion I. C. Brătianu · Averescu · Marghiloman · Coandă · Ion I. C. Brătianu · Văitoianu · Vaida-Voievod · Averescu · Ionescu · Ion I. C. Brătianu · Averescu · Ştirbey · Ion I. C. Brătianu · V. Brătianu · Maniu · Mironescu · Maniu · Mironescu · Iorga · Vaida-Voievod · Maniu · Vaida-Voievod · Duca · Angelescu* · Tătărăscu · Goga · Cristea · Călinescu · Argeşanu · Argetoianu · Tătărăscu · Gigurtu · Antonescu · Sănătescu · Rădescu · Groza
România comunistă:
Groza · Gheorghiu-Dej · Stoica · Maurer · Mănescu · Verdeţ · Dăscălescu
România după 1989:
Roman · Stolojan · Văcăroiu · Ciorbea · Dejeu* · Vasile · Athanasiu* · Isărescu · Năstase · Bejinariu* · Popescu-Tăriceanu
* interimar
Principatele Române Unite:
Arsache · Cantacuzino · Grigore Ghica · Rosetti-Bălănescu · Papadopol-Calimah · Ghica · Mavrogheni · Barbu Ştirbei · Golescu · Teriachiu · Golescu · Golescu · Ghica · Calimachi-Catargiu · G. Golescu · Carp · Calimachi-Catargiu · Costa-Foru · Boerescu · Bălăceanu · Cornea · Kogălniceanu · Ionescu · Kogălniceanu · Câmpineanu · Boerescu
Regatul României:
Brătianu · Stătescu · Sturdza · Câmpineanu · Ion C. Brătianu · Pherekyde · Carp · Lahovari · Esărescu · Lahovari · Sturdza · Stoicescu · Sturdza · Lahovari · Marghiloman · Sturdza · Ion I. C. Brătianu · Sturdza · Lahovari · Lahovari · Sturdza · Ion I. C. Brătianu · Djuvara · Maiorescu · Porumbaru · Ion I. C. Brătianu · Averescu · Arion · Coandă · Ion I. C. Brătianu · Văitoianu · Mişu · Vaida Voievod · Cicio Pop · Zamfirescu · Take Ionescu · Derussi · Gh. Duca · Mitilineu · Ştirbei · Ion I. C. Brătianu · Titulescu · Mironescu · Mihalache · Argetoianu · I. Ghica · Vaida Voievod · Titulescu · Tătărescu · Titulescu · Antonescu · Micescu · Tătărescu · Petrescu-Comnen · Gafencu · Manoilescu · Sturdza · Antonescu · Mihai A. Antonescu · Niculescu-Buzeşti · Vişoianu · Tătărescu
România comunistă:
Pauker · Bughici · Preoteasa · Maurer · Bunaciu · Mănescu · Macovescu · Andrei
România după 1989:
Celac · Năstase · Meleşcanu · Severin · Pleşu · Roman · Geoană · Ungureanu · Tăriceanu · Cioroianu
Vasile Alecsandri | Simion Balint | Nicolae Bălcescu | Simion Bărnuţiu | Cezar Bolliac | Ion Ionescu de la Brad | Ion C. Brătianu | Ioan Buteanu | Timotei Cipariu | Alexandru Ioan Cuza | Petru Dobra | Ioan Dragoş | Ion Ghica | Alexandru G. Golescu | Ştefan Golescu | Ion Heliade Rădulescu | Avram Iancu | Alexandru Papiu Ilarian | Barbu Iscovescu | Mihail Kogălniceanu | August Treboniu Laurian | Dimitrie Macedonski | Gheorghe Magheru | Andrei Mureşanu | Eftimie Murgu | Aron Pumnul | Constantin Daniel Rosenthal | C.A. Rosetti | Alecu Russo | Axente Sever | Popa Şapcă | Ioan Sterca-Şuluţiu | Gheorghe Tattarescu | Christian Tell
 |
Acest articol despre un român este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa.. |
