Timotei Cipariu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, în Pănade, judeţul Alba - d. 3 septembrie 1887, în Blaj, judeţul Alba), teolog, lingvist, istoric, pedagog şi orientalist.

Şi-a făcut toate studiile la Blaj: cele gimnaziale (1816-1820), cele filosofice (1820-1822) şi cele teologice (1822-1825).

Între 1825 şi 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj.

În 1828 fost profesor de filosofie iar între 1834 şi 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar

Între 1854 şi 1875 a fost director al Gimnaziului şi inspector al şcolilor din oraş, iar între 1833şi 1866 a fost director al tipografiei diecezane.

În 1827 a devenit preot, din 1842 fiind canonic, iar mai târziu prepozit capitular al diecezei Blajului.

Personalitate reprezentativă a culturii româneşti, cunoscător a numeroase limbi (greacă, latină, ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, engleză, maghiară), posesor al celei mai bogate biblioteci particulate din Transilvania, preţioasă şi prin rarităţile ei, care azi face parte din inventarul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Române.

A fost unul dintre pionierii ziaristicii româeşti din Transilvania prin periodicele înfiinţate şi conduse de el:

• Organul Luminării (1847, devenit, în 1848 ,,Organul Naţiunale"), primul ziar românesc cu litere latine,
• Învăţătorul Poporului (1848),
• Arhivu pentru filologie şi istorie între 1867 şi 1870 şi în 1872 - prima revistă românească de filologie.

A colaborat la Foaia pentru minte, inimă şi literatură din Braşov, cu studii, eseuri, versuri şi traduceri. A fost membru fondator şi primul vicepreşedinte (1861-1866), apoi preşedinte (1877-1887) al societăţii Astra.

A fost membru al Societăţii Literare Române (1866), viitoarea Academie Română, fiind ales mai târziu vicepreşedintele ei A fost membru al societăţii germane de orientalistică.

A publicat o scrie de studii asupra limbii române şi gramaticii, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei şi lingvisticii româneşti. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român şi originea noastră romană; Influenţat de Şcoala Ardeleană, a fost unul din adepţii latinismului şi al ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus eliminarea din limba română a cuvintelor de origine nelatină.

Pe tărâm politic, s-a numărat printre militanţii pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul din cei zece secretari ai Adunării Naţionale de la Blaj din 1848;

Membru în delegaţia trimisă la Curtea imperială din Viena spre a prezenta revendicările româneşti, membru în Comitetul Naţional Român din Sibiu, iar în 1863-1864 membru în Dieta Transilvaniei de la Sibiu.

Pe 21 octombrie 1991, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la întemeierea ASTREI, la Sibiu a fost dezvelit bustul lui Timotei Cipariu, operă a sculptorului Gavril Abrihan.

[modifică] Operă

• Istoria sfanta sau biblică a Testamentului Vechiu şi Nou, Blaj, 1855, 80 p. (ed. a II-a, 1859, 80 p.);
• Scienţia Sântei Scripture, Blaj, 1854, VI + 240 p.; a retipărit - cu litere latine Orologierul şi LiturghieruI.
• Acte şi fragmente latine şi româneşti pentru istoria Bisericii româneşti, mai ales unite, Blaj, 1855, XVI+280 p.;
• Elemente de limba română după dialecte şi monumente vechi, Blaj, 1854, VII+200 p.;
• Compendiu de gramatica limbii române, Blaj, 1855 (ed. a V-a, Sibiu, 1876, 120 p., ed. a VII-A, Blaj, 1897);
• Crestomatie sau Analecte literarie din cărţile mai vechi şi noue româneşti tipărite şi manuscrise, începând de la sec. XVI până la al XIX, cu notiţă literară, Blaj,1858, XXXVII+256 p.,
• Elemente de poetică metrică şi versificaşiune, Blaj, 1860, 224 p.;
• Cuvânt la inaugurarea Asociaţiunei, Blaj, 1862, 135 p.;
• Principia de limbă şi de scriptură, ed. I, Blaj, 1856; ed. a II-a, Blaj, 1866, IV+407 p.;
• Gramatica limbii române, vol. 1. Analitica, Blaj, 1869, XIV+388 p.; vol. II. Sintactica, Sibiu, 1877, IV+355 p.;
• Despre limba românăl. Supliment la Sintactica, Blaj, 1877, 59p.

[modifică] Traduceri

• Gramatica limbii latine, 2 vol., după M. Schinagl, Blaj, 1857-1960,277+272 p. (ed. a II-a, 1865-1869);
• W.T. Krug, Elemente de filosofie, 2 vol., Blaj, 1861 -1863, 676 p.;
• Portarea de buna cuvienţia între oameni, Blaj, 1855; ed. a II-a, Sibiu, 1863, 48 p.

[modifică] Postume

• Călătorie în Muntenia, în vol. Prietenii istoriei literare I, Bucureşti, 1931 (publicat de Al. Lupeanu Melin);
• Început de autobiografie, ed. îngrijită şi note de Şt. Manciulea, Blaj, f.a. (extras din “Cultura Crestină");
• Jurnal, ed. îngrijită şi prefaţă de Maria Protase, Cluj-Napoca, 1972, 192 p.;
• Poezii, ed. îngrijită şi prefată de N. Albu, Cluj-Napoca, 1976, 168 p.;
• Discursuri, ed. îngrijită, antologie şi glosar de Ştefan Manciulea şi Ion Buzaşi, Cluj-Napoca, 1994,191 p.;
• Opere. Vol. I. Ediţie îngrijită de Carmen Gabriela Pamfil. Introducere de Gavril Istrate, Bucureşti, 1987,477 p.