Bavaria
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
  |
|
|---|---|
| Informaţii | |
| Ţară: | Germania |
| Capitală: | München |
| Suprafaţă: | 75.553 km² |
| Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 2 12.464.997 loc. 176 loc/km² |
| Prim-ministru | Edmund Stoiber 1 |
| ISO 3166-2 | DE-BY |
| Web: | http://www.bayern.de/ |
| Subdiviziuni: | 7 regiuni administrative 71 districte şi 25 oraşe |
| Hartă | |
 |
|
| Nota: 1 - (CSU), guvernare - CSU | |
Bavaria, în germană Bayern sau oficial Freistaat Bayern, este landul ce cuprinde partea de Sud-Est a Germaniei. Pentru comparaţie, suprafaţa landului este în jur de o treime din cea a României iar la 30 septembrie 2006 avea 12.488.392 de locuitori. Cuvântul Freistaat (republică, literal "stat liber"), folost în loc de Land sau Bundesland (land federal, literal "ţară a federaţiei") în denumirea oficială a Bavariei, are în primul rând o semnificaţie simbolică. De importanţă legislativă şi administrativă este constituţia bavareză, la respectarea căreia veghează Curtea Constituţională a Bavariei (Bayerischer Verfassungsgerichtshof), cu sediul în München. Bavaria nu are o autonomie mai mare decât celelalte landuri şi nu există opţiunea legală ca ea să părăsească statul federal german. Totuşi o empatie pentru un separatism teritorial are o lungă tradiţie pe teritoriul Germaniei şi el se manifestă mai ales în Bavaria unde tradiţiile, folclorul şi religia joacă încă un rol important în viaţa majorităţii bavarezilor. Interesele Bavariei sunt reprezentate de trimişii landului Bavaria în Bundesrat ("Consiliul Federal", Senatul RFG), locul în care sunt discutate interesele specifice ale landurilor în raport cu federaţia şi în raport cu celelalte landuri.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Pe limba germană Bayern (Bavaria) se scrie cu Y din data de 20 octombrie 1825 de pe timpul regelui Ludwig I von Bayern, înainte era scris Baiern această hotărâre a regelui de a scrie cu Y (grec) este determinată de alegerea fiului său Otto ca rege al Greciei.
Pe timpul lui Augustus a fost colonizat de romani teritoriul Bavariei vechi la sud de Dunăre care era locuit de celţi.
După dezmembrarea Imperiului Roman s-a format din populaţia locală celtică şi romană cu germanii veniţi din nord populaţia bavareză (baiuvară).
Din anul 555 este amintit principatul Agiolfinger peste care au venit francii în timpul dinastiei Merovingiene cu reprezentantul cel mai de seamă din această dinastie, Carol cel Mare care înfrânge (788) pe prinţul principatului Bavariei Tasilo III şi care înseamnă sfârşitul acestui principat.
Dezmembrarea Imperiului Carolingian dă posibilitate din nou prinţilor bavarezi să devină independenţi, acest proces a fost grăbit de atacurile ungare începând cu anul 862. Principele Bavariei Markgraf Luitpold von Bayern cade în Bătălia de la Presburg (907) fiind învins în lupta cu ungurii.
Urmează pe tron fiul lui Arnulf I după victoria decisivă a lui aliat cu Otto cel Mare contra ungurilor la Lechfeld (10 august 955) urmează un val de colonizare bavareză spre est cu obţinerea unor teritorii ce aparţin azi părţii vestice a Austriei, Istria şi Craina. Conflictele cu Ottonii (Dinastia lui Otto cel Mare) duce din nou la o dependenţă a Bavariei faţă de monarhia germană. În 976 este Bavaria separată de principatul Kärnten (regiunea Graz).
Ostarrîchi prinţ de Babenberg caută să redobândească şi reuşeşte în parte suveranitatea Bavariei prin crearea Marcha Orientalis.
Din anul 1070 în timpul dinastiei Welfen este din nou întărită poziţia principilor bavarezi, conflictul dintre dinastiile Welfen şi Staufern se termină cu victoria celui din urmă (1180) în timpul regelui Friedrich I Barbarossa care învinge pe Heinrich der Löwe (1129 - 1195) din dinastia Welfen din Saxonia, Bavaria este separată de Istria şi Steiermark.
In perioada dintre (1180 - 1918) în Bavaria va domni dinastia Witelsbach iar între anii 1255 - 1503 va fi o perioadă tulbure de împărţiri în principate a Bavariei.
Pentru o perioadă scurtă de timp reuşeşte Ludwig IV de Bavaria să reunească teritoriile separate, acesta devenind (1328) chiar rege al Germaniei.
Prin înţelegerea din Pavia (1329) i se alipeşte Bavariei Oberpfalz, Tirol şi Brandemburg ca şi provincii din Olanda.
Ulterior (1363) Bavaria pierde Tirolul în favoarea Habsburgilor, iar Brandemburg este obţinut de principatul Luxemburg.
Prin Bulla de aur (1356) Bavaria pierde definitiv autonomia de principat fiind preluat de principii din Pfalz iar în 1503 prin lupte în cadrul familiei Witelsbach pentru succesiune la tron principatul este subîmpărţit definitiv.
Bavaria ocupă o poziţie de conducere în cadrul ligii catolice din Războiul de 30 de ani pentru aceste merite a generalui Tilly, Maximilian I acordă în 1623 din nou de titlu de principat unind (1777) Kurpfalz cu Bavaria.
In timpul lui Napoleon Bonaparte, Bavaria e de partea franceză, primind Tirolul şi Salzburgul, prin schimbarea la timp a frontului, după înfrângerea lui Napoleon reuşeşte să menţină unele din teritoriile dobândite (1814).
Regele Ludwig I lasă să se construiască o Univeritate pentru artă în München, datorită unei afaceri amoroase cu o dansatoare trebuie să abdice urmând Ludwig II care lasă să se construiască unele cele mai frumoase castele din Germania casteul Neuschwanstein, acest rege dispare în împrejurări misterioase.
In 1866 Bavaria suferă o înfrângere militară fiind de partea Austriei în războiul austro-prusac.
Bavaria va fi din nou recunoscută (1871) fiind alipită Imperiului German.
Prin dezmembrarea familiei princiare Witelsbach (1918) este proclamat Freistaat Bayern (Statul liber bavarez).
În 1923 devine Bavaria teatrul istoric care a precedat cel de-al doilea război mondial ca (1923) Republica din Weimar, (1933) Putschul lui Hitler şi înfrângerea Germaniei fasciste, fiind separată (1949) sub ocupaţie americană de Rheinland-Pflaz asigurând adăpost refugiaţilor din Silezia şi Zona sudetă.
După greutăţile financiare de după război a devenit o regiune cun un potenţial economic ridicat.
[modifică] Geografie
Relieful Bavariei pierde treptat din înălţime, de la cel mai înalt vârf al Germaniei (Zugspitze, 2.962 m) până la valea Dunării. Între aceste graniţe se întinde Podişul Bavariei.
[modifică] Regiuni
Bavaria este situată în partea sudică a Germaniei cuprinzând regiunile:
- Munţii Alpi bavarezi în sud
- Regiunea deluroasă subalpină până la Dunăre cu cele trei lacuri din Oberbayern
- Zona bavareză estică a munţilor Mittelgebirge şi
- Regiunea în trepte a Schwäbischen şi Fränkischen Alb.
- Zona cea mai joasă din Bayern se află la 107 m in Kahl pe Main (Unterfranken),
- Zona cea mai înaltă fiind masivul Zugspitze (2.962 m über NN), cel mai înalt munte din Germania în (Landkreis Garmisch-Partenkirchen).
- Regiuni istorice
|
|
|
|
[modifică] Ape
1.Fluviul principal este Dunărea care izvoreşte în [Schwartzwald]] (Munţii Pădurea Neagră) şi traversează graniţa cu Austria la Passau afluenţii principali ai Duării sunt:
- pe malul drept Iller, Lech, Isar şi Inn (care are un debit mai mare ca Dunărea)
- pe malul stâng Wörnitz, Altmühl, Naab şi Regen
- Alte râuri după debit sunt: Salzach, Main,Vils, Alz, Regnitz, Amper, Saalach, Loisach, Tiroler Achen şi Wertach.
 Amper la Fürstenfeldbruck |
 Dunărea după Passau |
 Iller la Arlach |
 Inn la Kufstein |
 Isar in München |
 Lech in Seestall |
 Main in Würzburg |
 Salzach in Laufen |
2.Lacuri (See) :
|
|
|
[modifică] Clima
În Bavaria este în general o climă continentală relativ echilibrată cu ierni reci şi veri călduroase, circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub valoarea 0, vânturile de vest aduc precipitaţii în medie 70 cm, în partea de nord a Alpilor până la 180 cm. Cer senin cu soare fiind cca. 1600 - 1800 ore pe an. Precipitaţiile cad cu precădere în perioada mai - iunie. temperaturile medii multianuale la München: -5°C în ianuarie, +23°C în iulie.
[modifică] Graniţe
| Baden-Württemberg | 829 km |
| Hessen | 262 km |
| Thüringen | 381 km |
| Sachsen | 41 km |
| Cehia | 357 km |
| Austria (Austria, Salzburg, Tirol, Vorarlberg) |
816 km |
| Bodensee | 19 km |
[modifică] Economie
Cu doar o sută de ani în urmă, Bavaria era încă considerată o regiune slab dezvoltată. În prezent, economia acestei "republicii" se bazează nu numai pe un turism intensiv, ci şi pe o industrie ultra modernă. Cel mai mare land german deţine şi cel mai ridicat procent de terenuri arabile(30%), iar agricultura este o ramură esenţială a economiei. Bavaria a devenit un land cu o industrie dezvolată cu tehnologie înaintată, cu ponderea econmică în regiunea München unde se poate aminti industria constructoare de maşini cu firme de renume mondial (BMW, MAN, Knorr-Bremse), sau firmele (Siemens, Infineon, Microsoft) emisiuni TV şi edituri (Premiere, Kabel Deutschland, Burda Verlag) ca şi (EADS, Krauss-Maffei).
Turismul cu puncte de atracţie: monumente istorice, muzee, grădini de vară (Oktoberfest), Congrese şi Expoziţii.
În regiunea Augsburg, Ingolstadt este triunghiul industriei chmice bavareze, pe când în Bavaria de nord este Metropolregion Nürnberg–Fürth–Erlangen ca şi regiunea Würzburg/Schweinfurt sunt regiuni cu o economie înfloritoare având un şomaj redus.
În Bavaria se află trei reactoare atomice moderne ca şi un reactor pentru cercetări nucleare.
Bavaria, care nu a fost incomodată de existenţa ramurilor industrile învechite (asemenea Bazinului Ruhr), a putut să se axeze de la bun început pe direcţii noi de dezvoltare: de aici provine peste jumătate din producţia germană a industriei aviatice şi cosmice. München, Nürnberg şi Augsburg sunt în prezent mari centre ale industriei electronice şi de utilaje. Industria de automobile este concentrată în Ingolstadt, Dingolfing şi Regensburg. Berea şi brânzeturile bavareze sunt apreciate în lumea întreagă pentru calitatea lor deosebită.
[modifică] Puncte de atracţie - Cultură
1.Bavaria are o cultură de peste 1000 de ani cu numeroase muzee ca şi:
- Alte Pinakothek, München
- Neue Pinakothek, München
- Pinakothek der Moderne, München
- Deutsches Museum, München
- Germanisches Nationalmuseum, Nürnberg
- Fränkisches Freilandmuseum, Bad Windsheim
- Maximilianmuseum, Augsburg
- Jüdisches Museum Franken, Fürth & Schnaittach
- Neues Museum, Nürnberg
- Museum der Phantasie, Bernried
- Museum Georg Schäfer, Schweinfurt
- Künstlerhaus Marktoberdorf, Marktoberdorf
2.Grădini zooligice, parcuri:
- Niederbayrischer Vogelpark Abensberg
- Zoo Augsburg
- Tierpark Röhrensee, Bayreuth
- Zoologischer Garten Hof
- Tiergehege am Baggersee, Ingolstadt
- Kleinzoo Wasserstern, Ingolstadt
- Tierpark Hellabrunn, München
- Tiergarten Nürnberg
- Wildpark Poing
- Reptilienzoo Regensburg
- Wildpark an den Eichen, Schweinfurt
- Tiergarten Straubing
3.Teatre, spectacole, opere:
- Bayerische Staatsoper im Nationaltheater München
- Bayerisches Staatsschauspiel im Residenztheater München
- Bayerisches Staatsballett im Nationaltheater München
- Staatstheater am Gärtnerplatz, München
- Staatstheater Nürnberg
- Stadttheater Fürth
- Markgrafentheater Erlangen
- Mainfranken-Theater Würzburg
- Stadttheater Augsburg
- Landestheater Coburg
- Stadttheater Regensburg
- Südostbayerisches Städtetheater (Landshut, Passau, Straubing)
- ca şi freier Bühnen, Boulevardtheater, Kabaretts und Experimentierbühnen.
4.Muzica este reprezentată prin compozitori ca:
4.a.Compozitori
- Max Reger
- Carl Orff
- Wilfried Hiller
- Richard Strauss
- Christoph Willibald Gluck
4.b.Orchestre muzicale:
- Münchner Philharmoniker
- Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks
- Bamberger Symphoniker, Bayerische Staatsphilharmonie
- Bayerisches Staatsorchester am Nationaltheater
- Münchner Symphoniker
- Münchner Kammerorchester
- Nürnberger Philharmoniker am Staatstheater Nürnberg
- Nürnberger Symphoniker
- Hofer Symphoniker
- Philharmonische Orchester Bad Reichenhall
- Kammerorchester Schloss Werneck
5.Universităţi renumite:
- Universität Augsburg
- Otto-Friedrich-Universität Bamberg
- Universität Bayreuth
- Katholische Universität Eichstätt-Ingolstadt
- Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg
- Ludwig-Maximilians-Universität München
- Technische Universität München
- Ukrainische Freie Universität München
- Universität der Bundeswehr München
- Universität Passau
- Universität Regensburg
- Bayerische Julius-Maximilians-Universität Würzburg
 Bamberger Dom |
 Steinerne Brücke und Dom in Regensburg |
 Walhalla, Donaustauf bei Regensburg |
|
 Augsburger Rathaus und Perlachturm |
 Die Wieskirche bei Steingaden |
 St. Bartholomä am Königssee |
 Hintersee |
[modifică] Politică
[modifică] Situaţia politică actuală
La alegerile din 2002 pentru parlamentul german, liderul partidului CSU ( Uniunea Social-Creştină ) Edmund Stoiber a fost nominalizat candidat pentru postul de cancelar de către uniunea conservatoare CDU/CSU. După ce însă uniunea nu reuşeşte să vină la putere, alegerile din 21 septembrie 2003 pentru parlamentul bavarez aduc partidului CSU un resultat istoric de 60,7 %. În legislatura 2003 - 2008 partidul dispune de o majoritate de 2/3 în parlamentul bavarez. De observat este că partidul CSU se prezintă la alegeri numai în Bavaria, în restul Germaniei existând partidul CDU ( Uniunea Democratică-Creştină ) care la rîndul său nu poate fi ales în Bavaria, deci partidul CSU pe lângă a fi un partid conservator de dreapta, este mai ales un partid al bavarezilor. CSU este prezentat, adesea mai explicit, drept "ramura bavareză a CDU".
[modifică] Administraţie
Bavaria este subdivizată în 71 de districte şi 25 de oraşe cu statut de district:
Hartă: Districtele Bavariei
Districtele sunt grupate în şapte regiuni administrative (Regierungsbezirke):
- Franconia de Jos (Unterfranken) (Würzburg)
- Franconia de Sus (Oberfranken) (Bayreuth)
- Franconia de Mijloc (Mittelfranken) (Ansbach)
- Şvabia (Schwaben) (Augsburg)
- Palatinatul de Sus (Oberpfalz) (Regensburg)
- Bavaria de Sus (Oberbayern) (München)
- Bavaria de Jos (Niederbayern) (Landshut).
Cultura şi dialectul diferă substanţial de la o regiune la alta.
Cele 25 de oraşe din Bavaria ce nu aparţin de un district:
