Emanuel Lasker

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Emanuel Lasker

Emanuel Lasker (n. 24 decembrie 1868, d. 11 ianuarie 1941) a fost un jucător de şah şi matematician evreu german, născut la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca şi ca un filozof şi umanist de excepţie, luptând pentru educaţia, stabilitatea şi securitatea omenirii.

[modifică] Campion la şah

În 1894 el a devenit Campion Mondial la Şah, învingându-l pe Wilhelm Steinitz cu 10 victorii, 4 egaluri şi 5 înfrângeri. El a menţinut acest titlu timp de 27 de ani, un record ce nu a fost întrecut nici până acum. Cele mai de seamă turnee ale sale au fost la Londra, 1899, Sankt Petersburg, 1896 - 1914 şi New York, 1924. În 1921 el va pierde titlul în favoarea lui José Raúl Capablanca. Lasker s-a oferit să se retragă, oferindu-i titlul lui Capablanca, însă acesta a vrut să îl învingă pe Lasker într-un meci oficial.

În 1933, evreul Lasker şi soţia sa Martha Kohn au trebuit să plece din Germania, din pricina naziştilor. Au plecat în Anglia, apoi au locuit pentru o scurtă perioadă în Uniunea Sovietică, în cele din urmă hotărându-se să se stabilească la New York.

Lasker este cunoscut pentru metoda sa "psihologică" de joc, în care el lua în consideraţie calităţile subiective ale adversarului său, comparându-le cu necesităţile obiective ale poziţiei sale pe tabla de şah. Richard Reti sublinia faptul că Lasker ar fi făcut chiar şi mişcări de ordin inferior, dacă ştia în vreun fel că aceste mişcări îi vor crea o stare de disconfort adversarului, oricât de mică, lucru dezminţit de Lasker.

Emanuel Lasker şi fratele său, 1907

Cu toate acestea, în 1914, la Sankt Petersburg, într-un faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia să-l caştige cu orice preţ, Lasker a ales o deschidere care este considerată de mulţi şahisti inofensivă - atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod sigur, a eşuat în a lua măsuri ofensive împotriva mişcării lui Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caştiga meciul.

Un alt meci istoric este meciul Lasker - Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker şi-a sacrificat ambii nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată şi în alte jocuri de aici încolo. Unele variaţii de deschidere îi poartă numele, cum ar fi apărarea Lasker (1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7 5.e3 O-O 6.Nf3 h6 7.Bh4 Ne4), introdusă alături de gambitul damei. În 1895 el a introdus o linie care stopa efectiv popularul gambit Evans într-un meci de turneu (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8 10.Nxe5 Be6). Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din partea albului şi conform lui Reuben Fine, poziţiile simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de vedere psihologic demoralizatoare pentru adversar.

[modifică] Matematicianul

Lasker este şi un matematician distins. El şi-a făcut studiile de doctorat la Erlangen din 1900, anul morţii lui Wilhelm Steinitz, până în 1902 sub îndrumarea lui David Hilbert. Teza sa de doctorat Über Reihen auf der Convergenzgrenze a fost publicată în Tranzacţii Filozofale în 1901.

Lasker a introdus conceptul unui prim ideal, care extinde noţiunea de putere al unui număr prim, către o geometrie algebrică. El este renumit şi pentru articolul său din 1905, intitulat Zur Theorie der Moduln und Ideale, care a apărut în Mathematische Annalen. În acest articol el a pus bazele a ceea ce acum se numeşte Teoria Lasker-Noether pentru un caz special de ideale, într-un cerc polinomial.

[modifică] Alte aspecte ale vieţii sale

El a fost şi un filozof şi un bun prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viaţa sa a devenit un umanist, scriind cu pasiune despre nevoia de inspiraţie şi de educaţie structurată, pentru stabilizarea şi securitatea omenirii. El s-a apucat mai târziu de Bridge (jocul), unde a devenit maestru, apoi de studierea jocului Go (jocul).

El a inventat Lasca, o variantă a şahului, în care piesele nu sunt luate de pe tablă, ci puse sub piesa care le cucereşte. Scriitoarea Else Lasker-Schüler i-a fost cumnată, iar Emanuel Lasker, este inrudit cu jucătorul de şah, Edward Lasker. În 1925 el publică Manualul de Sah al lui Lasker, faimos în cercurile de şahişti, pentru tonul filozofic întalnit în carte.

[modifică] Citate

"Chess is a game restricted to this world, go has something extraterrestrial. If ever we find an extraterrestrial civilisation that plays a game that we also play, it will be go, without any doubt."
"The acquisition of harmonious education is comparable to the production and the elevation of an organism harmoniously built. The one is fed by blood, the other one by the spirit; but Life, equally mysterious, creative, powerful, flows through either." - din Manualul de şah.

Traducere

"Şahul este un joc limitat la această lume, go are ceva extraterestru. Dacă vom găsi vreodată vreo civilizaţie extraterestră care joacă un joc pe care îl jucăm şi noi, acesta va fi go, fără nici o îndoială."
"Realizarea unei educaţii armonioase este comparabilă cu producerea şi creşterea unui organism armonios construit. Acesta este hrănit de sânge, celălalt de spirit; dar Viaţa, egal misteriosă, creativă, puternică, curge prin fiecare."

[modifică] Bibliografie

World chess champions, Edward G. Winter, editor. 19981 ISBN 0080249041
Emanuel Lasker: The Life of a Chess Master, J. Hannak. ISBN 0486267067
The Collected Games of Emanuel Lasker, Ken Whyld - The Chess Player, 1998
Twelve Great Chess Players and Their Best Games, Irving Chernev; Dover; August 1995. ISBN 0486286746