Liga Hanseatică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Liga Hanseatică, adesea cunoscută doar ca Hansa (în estoniană Hansa, în germană die Hanse, în norvegiană Hansaen, în olandeză de Hanze, în poloneză Hanza, în suedeză Hansan), a fost o alianţă a breslelor comerciale care au stabilit şi menţinut un monopol comercial care s-a extins asupra întregii Mări Baltice şi o bună parte a Europei nordice pentru o perioadă de peste patru secole, începând cu Evului Mediu târziu (secolul al 13-lea) până în perioada modernă timpurie (secolul al 17-lea).
Cuprins |
[modifică] Istoric
Istoricii au căzut de comun acord că originea Ligii trebuie coroborată cu fondarea oraşului Lübeck, care s-a petrecut în 1158/1159, după cucerirea zonei care aparţinuse anterior contelui de Schauenburg şi Holstein de către Henry Leul, Duce de Saxonia.
Expediţiile comerciale, raidurile şi pirateria au fost comune zonei Baltice din timpuri străvechi. Spre exemplu, marinarii din Gotland navigaseră atât de departe încât până şi oraşul Novgorod le era relativ accesibil. Totuşi, comerţul interstatal din nordul Europei, şi în special din Marea Baltică, a fost practic nesemnificativ până la constituirea Hansei, dată după care a început să se desfăşoare la o scală majoră.
Oraşele germane obţinuseră controlul asupra comerţului din Marea Baltică cu o relativă uşurinţă pentru circa mai bine de un secol, între anii 1120 - 1250, timp în care Lübeck a devenit nodul central al reţelei comerţului maritim care conecta toate zonele adiacente Mării Nordului şi Mării Baltice. Apogeul hegemoniei oraşului liber Lübeck s-a petrecut în secolul al 15-lea. Visby, unul din puternicele centre comerciale ale zonei, a refuzat în 1358 să devină membru al Ligii Hanseatice întrucât navigatorii acestui oraş dominaseră Baltica înaintea constituirii Hansei. Una din tacticile de succes pe care marinarii Visby-ului o aplicaseră înainte de existenţa Hansei, fusese ideologia monopolistică, concept cu ajutorul căreia au eliminat competiţia navigatorilor din insula Gotland.
[modifică] Membri ai Ligii Hanseatice
[modifică] Cercul Wendish şi Pomeranian
- Lübeck (oraşul conducător)
- Hamburg
- Lüneburg
- Rostock
- Stade
- Stettin (Szczecin, acum în Polonia)
- Stralsund
- Wismar
- Kiel
[modifică] Cercul Saxonia, Thuringia şi Brandenburg
- Braunschweig (în dialectul saxon Brunswiek), oraşul conducător
- Berlin
- Brandenburg
- Bremen
- Erfurt
- Frankfurt (Oder)
- Goslar
- Magdeburg
[modifică] Cercul Polonia, Prussia, Livonia şi Suedia
- Danzig (Gdańsk, oraşul conducător)
- Breslau (Wrocław de azi, acum în Polonia)
- Dorpat (Tartu)
- Fellin (Viljandi)
- Elbing (Elbląg)
- Königsberg (Kaliningrad din exclava de azi a Rusiei)
- Reval (Tallinn)
- Riga
- Stockholm
- Thorn (Toruń)
- Visby
- Kraków
[modifică] Cercul Rinului, Westfalia, Olanda
[modifică] Membri care aveau drept de control şi ţinere a evidenţei (Kontore)
[modifică] Kontore principale
[modifică] Kontore secundare
- Antwerp
- Boston
- Damme
- Edinburgh
- Hull
- Ipswich
- King's Lynn
- Kaunas
- Newcastle
- Polotsk
- Pskov
- Great Yarmouth
- York
[modifică] Alte oraşe cu o comunitate Hanseatică
|
[modifică] Vezi şi
- Tesalocraţie
[modifică] Referinţe în limba engleză
- P. Dollinger The German Hansa (1970, retipărită în 1999);
- E. Gee Nash The Hansa (1929, retipărită în 1995, Barnes and Noble)
[modifică] Legături externe
- Hanseatic Towns Network -- În toate limbile Hansei
