Montréal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ville de Montréal
Vedere din centrul oraşului cu cel mai înalt turn din oraş şi catedrala Mariei Regina Lumii

Montreal în Québec, Canada
Locuitori Suprafaţă Atestare	3,215,665 366 km² 1642
Provincie Coordonate Altitudine	Québec 45°30′N 73°40′W m
Fus orar Prefix	EST (UTC-5) 1-514, 438
Ville de Montreal.qc.ca

Montreal (franceză Montréal) este cel mai mare oraş din provincia canadiană Québec. Se află pe Insula Montreal, formata la confluenta râurilor Sfântul Laurenţiu şi Ottawa. Insula împarte râul Sfântul Laurenţiu între canalul principal şi Rivière des Prairies. Oraşul este desfăşurat şi pe alte 74 de insule vecine, ca Insula Maicilor, Ile-Bizard, Ile-Ste-Helen şi Ile-Notre-Dame). In timp ce oraşul propriu-zis avea (inainte de defuziunile municipale din 2006) un numar de 1.852.723 locuitori, peste 3.511.800 de persoane locuiesc în zona sa metropolitană, lucru care face din Montreal cea mai populata aglomeratie urbana francofona din lume, după Paris. La Montreal trăieşte un numar aproximativ de 40,000 [1]locuitori din Montreal si-au declarat originea etnica romaneasca. Numarul actual este semnificativ mai mare, orasul fiind destinatia marii majoritati dintre cei 11.569 de emigranti proveniti din Romania in Québec, intre 2000 si 2004.

Oraşul ocupă o suprafaţă de 482,84 km² şi se găseşte la 45°30 N, 73°30 V, în fusul orar al Canadei (UTC-5). Mai demult, era cel mai mare oraş din ţară, însă acum ocupă locul secund după Toronto. Este un important centru de comerţ, industrie şi cultură. În Montreal, multe persoane vorbesc atât engleza cât şi franceza.

În privinţa transportului, Montreal este un important oraş portuar, prin care se aduc cantităţi importante de cereale, zahăr, petrol, maşinării şi bunuri de consum. De asemenea este conectat prin căi ferate cu restul ţării, iar în imediata vecinătate a sa se află două aeroporturi internaţionale: Pierre Elliot Trudeau (care deserveşte aproape tot traficul de pasageri) şi Mirabel. Oraşul are un sistem complex de autobuze şi un sistem de transport subteran inaugurat în 1966 pentru a servi la exproziţia mondială care a avut loc în anul următor.

Montreal noaptea

Principalele industrii montrealene sunt cea farmaceutică, a textilelor, electronică, a tehnologiei de transport, a imprimării şi a tutunului. Centrul oraşului se află la poalele Mont Royal, de unde provine şi numele actual al oraşului. In partea de sud a insulei se găseşte centrul istoric (Vieux Montreal) care reuneşte atracţii precum Vieux-Port, Place Jacques-Cartier, Palatul Consiliului, Place D'Armes şi Bazilica Notre-Dame.

Inima oraşului este formată din duzine de zgârie-nori, cum ar fi 1000 de La Gauchetière, 1250 René-Lévesque şi Piaţa Ville-Marie (proiectată de Ioeh Ming Pei). Acest turn cruciform de birouri inaugurat în 1962 se ridică deasupra nucleului oraşului subteran, un complex arhitectonic cu acces la sute de magazine, restaurante, birouri şi terminale de transport.

Montreal este un mare centru cultural canadian şi quebecan. Dispune de un Muzeu al Artelor Frumoase, un Muzeu de Artă Contemporană, diferite muzee de istorie (cum este McCord şi Pointe-à-Callière), de artizanat sau muzee specializate. Complexul din Place des Artes adăposteşte Muzeul de Artă Contemporană, câteva teatre, Opera din Montreal şi Orchestra Simfonică. Complexul olimpic din estul oraşului include un modern muzeu ecologic (Biodome), un insectar şi a doua cea mai mare grădină botanică din lume.

Poreclit "Cetatea sfiinţilor", Montreal este faimos pentru frumoasele sale biserici. Sunt patru biserici romano-catolice: Catedrala Marie-Reine-du-Monde, Bazilica Notre-Dame, Biserica Saint Patrick şi Oratoriul (Oratoire Saint-Joseph). Ultima este biserica cea mai mare din Canada, iar cupola sa este cea mai mare din lume după Basilia Sfântul Petru din Roma. Alte biserici faimoase, cunoscute ca locuri de " pelerinaj sunt Notre-Dame-du-Bon-Secours (zisă a marinarilor) şi biserica anglicană Catedrala lui Cristos, care a fost complet excavată şi suspendată în timpul construcţiei unei părţi a metroului.

Montreal are un număr important de stundenţi în America de Nord datorită celor patru universităţi urbane: Universitatea din Montreal si Universitatea Québec din Montreal (francofone), Universitatea Concordia şi Universitatea McGill (anglofone).

Montreal a găzduit Expoziţia Mondială în 1967 şi Jocurile Olimpice în 1976. Stadionul Olimpic are turnul înclinat cel mai înalt din lume şi a fost sediul echipei de baseball Expos din Montreal, mutata acum la Washington. În 2006 va fi locul de desfăşurare a Jocurilor Homosexuale datorită sprijinului municipalităţii, Montreal având cel mai mare cartier homesexual din America de Nord.

[modifică] Istorie

Triburi Huron, Algonquin si Iroquis sunt atestate ca ar fi trait pe aceasta insula si imprejurimi cu 8 milenare inainte.O fortăreaţă indigenă, Hochelaga, se afla pe insulă când primul european Jacques Cartier a vizitat-o în 1535. Samuel de Champlain a vizitat-o mai târziu, în 1603 dar francezii nu au colonizat-o până în 1642, când un grup de călugări, maici şi colonişti au fondat satul Ville-Marie la ordinul lui Paul Chomedey de Maisonneuve. Oraşul a crescut până a devenit un important centru de comerţ cu piele. Era punctul de lansare pentru expediţiile franceze din interior ale unor oameni precum Louis Joliet, Robert Cavelier de La Salle, La Vérendrye şi Duluth. Cetatea a fost fortificată în 1725 şi a rămas în posesie franceză până în 1760, când Vaudreuil de Cavagnal a predat-o Regatului Unit din ordinul lui Geoffrey Amherst.

Creşterea oraşului a fost stimulată de deschiderea canalului Lachine, care a permis bărcilor să evite inavigabilele Cataracte de la Lachine, în sudul insulei. Montreal a fost capitala Provinciei Canada din 1844 până în 1849. Compania feroviară Pacific Canadian a fost fondată aici în 1880.

Panorama Montreal, Iulie 2006

La 1 ianuarie 2002, Insula Montreal (reşedinţă a 1,8 milioane de persoane) şi insulele periferice care au făcut parte din Aglomeraţia Urbană Montreal, au fuzionat într-un nou mega-oraş. Cele 27 de cartiere rezultate, precum şi oraşul vechi, au devenit districte municipale păstrându-şi vechile numere (în cazul zonelor din Montrealul vechi) ale districtelor.

La 20 iunie 2004 districtele Baie-d'Urfé, Beaconsfield, Côte-Saint-Luc, Dollar-des-Ormeaux, Dorval, Hampstead, Kirkland, L'Île-Dorval, Montréal-Est, Montréal-Ouest, Mont-Royal, Pointe-Claire, Sainte-Anne-de-Bellevue, Senneville şi Westmount au câştigat prin referendum dreptul de a se detaşa de Montreal şi şi-au recuperat statutul lor de municipii, precum şi puterile pe care le posedau înainte, dar sub autoritea unui consiliu metropolitan. Separarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006.
Anjou, LaSalle, L'Île-Bizard, Pierrefonds, Roxboro, Sainte-Geneviève şi Saint-Laurent, care sperau într-o majoritate favorabilă separării nu au obţinut voturi suficientente pentru detaşare, motiv pentru care continuă să facă parte din Montreal.
În Lachine, Montréal-Nord, Outremont, Saint-Léonard, Verdun, sau în oricare district care făcea parte din vechiul oraş nu a avut loc referendum.

În Montreal se găseşte circuitul de Formula 1 unde se organizează în fiecare an Marele Premiu al Canadei, acesta fiind considerat cel mai mare eveniment sportiv anual din Canada. Circuitul de Formula 1 Gilles Villeneuve a fost creat pe insula Notre Dame, şi poartă numele faimosului pilot canadian al anilor ’70 -’80 , tatăl pilotului Jacques Villeneuve. Această insulă artificială a fost creată în anul 1960, prin depozitarea pământului excavat din metroul din oraş în albia fluviului St. Laurent. Pe această insulă mai intâlnim şi parcul Jean-Dreapeau în preajma căruia se află Cazinoul din oraş, Biosfera, respectiv parcul de distracţii La Ronde.