Stephen Hawking
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 Profesorul Stephen William Hawking |
|
| Născut | 8 ianuarie 1942 Oxford, Regatul Unit |
|---|---|
| Rezidenţă | Regatul Unit |
| Naţionalitate | Britanic |
| Domeniu | Fizician |
| Instituţie | Universitatea Cambridge |
| Alma Mater | Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge |
| Doctoranzi | Harvey Reall, Tim Prestidge, Raymond Laflamme, Julian Luttrell, Bruce Allen |
| Cunoscut pentru | Gaură neagră, Cosmologie teoretică şi gravitate cuantică |
| Societăţi | Fellow, Royal Society |
| Premii | Medalia Eddington (1975), Medalia Hughes (1976), Medalia Albert Einstein (1979), Premiul Wolf (1988), Premiul Julius Edgar Lilienfeld (1999), Medalia Copley (2006) |
| Soţie | Jane Wilde (c. 1965; div. 1990), Elaine Mason (c. 1995) |
| Copii | Robert (n. 1967), Lucy (n. 1970), Timothy (n. 1979) |
| Religie | nu crede într-un Dumnezeu personal |
| Dexteritate | stângaci |
| Pagină web: Pagina web a lui Stephen Hawking | |
Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia), teoretician al originei universului, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.
Hawking şi-a făcut educaţia la St.Albans School (Hertfordshire) şi la University College (Oxford). În 1962 - la vârsta de 20 de ani - obţine titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde îşi începe activitatea ştiinţifică. Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra orginei şi evoluţiei universului în expansiune din momentul "marii explozii" iniţiale ("The Big Bang") şi întreprinde studii asupra relaţiei dintre găurile negre din univers şi termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existenţă limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma radiaţiei Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admiţând că radiaţia se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informaţional al găurilor negre. La Conferinţa Internaţională asupra Relativităţii Generale şi Gravitaţiei din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informaţii asupra întregii materii pe care au asimilat-o.
La vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidităţii. Devine complet imobilizat, îşi pierde vocea şi este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat, care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut!
Foarte populare sunt cărţile sale pentru nespecialişti: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004) şi The Universe in a Nutshell, 2001(publicată în limba română sub titlul Universul într-o coajă de nucă, 2004) .
Stephen Hawking este Fellow of the Royal Society din 1974 şi Companion of the Order of the British Empire din 1982. În 1985 a primit Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society iar în 1999 Premiul "J.E.Lilienfeld" de la American Physical Society. În 1975, Vaticanul i-a decernat medalia de aur cu numele Papei Pius al XII-lea iar în 1986 este admis în Accademia Pontificia delle Scienze, deşi teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creaţiei lumii.
