Harkov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Coordonate: 49°54′60″N, 36°18′60″E

Harkiv
Ха́рків

Centrul oraşului Harkov.

Stema oraşului

Localizare

Harkovul (cu roşu) pe harta Ucrainei.

Conducere

Ţara
Oblastul/Regiunea
Raionul

Ucraina
Regiunea Harkiv
Municipalitatea Oraşului Harkiv

Fondat

1654

Proclamat oraş pe

23 august 1654

Primar

Mykhaylo Dobkin

Caracteristici geografice

Suprafaţa
- oraşului

300 km²

Populaţia
- oraşului (2006)

1.461.300

Coordonate

49°54′60″N, 36°18′60″E

Altitudinea

152 m

Alte informaţii

Cod poştal

61001-61499

Prefixul telefonic

+380 57

Oraşe înfrăţite

Belgorod, Bolonia, Cincinnati, Kaunas, Lille, Moscova, Nijni Novgorod, Nüremberg, Poznań, Sankt Petersburg, Tianjin, Varna

Site oficial: www.city.kharkov.ua

Harkov (în limbile ucrainiană: Ха́рків, rusă: Ха́рьков ^{► pronunţie ►} ) este al doilea oraş ca mărime din Ucraina. Este centrul administrativ al regiunii (oblastului) Harkiv, ca şi al raionului Harkivski din cadrul regiunii sus-numite. Oraşul este localizat în nord-estul ţarii, la 49°54′60″N, 36°18′60″E. În 2006, avea o populaţie de 1.461.300 de locuitori.

Harkivul este unul dintre cele mai importante centre industriale, culturale şi de învăţământ din Ucraina. Producţia industrială şi cercetarea ştiinţifică este orientată spre producţia de maşini unelte şi de armament. Sunt mai multe sute de companii industriale în oraş. Printre cele mai importante, cunoscute şi peste graniţa, se numără: Secţia de proiectare Morozov şi Fabrica Malişev {fabrica de tancuri), Hartron (componente pentru industria aerospaţială şi electronică) şi Turboatom (producător de turbine frecvent turbine cu abur)..

Oraşul s-a făcut cunoscut prin cea mai mare piaţa publică din Europa şi a treia din lume – Piaţa Libertăţii.

Cuprins

1 Aşezarea geografică
2 Repere istorice
3 Subdiviziuni administrative
4 Puncte de interes turistic
5 Transporturile
- 5.1 Căile ferate
- 5.2 Transportul aerian
6 Imagini ale oraşului
7 Legături externe

[modifică] Aşezarea geografică

Harkovul este aezat la confluenţa râurilor Harkov, Lopan şi Udi, care se varsă mai apoi în Doneţ.

[modifică] Repere istorice

Vedere din harkov, sfârşitul secolului al XIX-lea.

Descoperirile arheologice din zonă demonstrează că pe vatra actualului Harkov populaţiile locale au existat fără întrerupere încă din mileniul al II-lea î.Hr. Astfel de descoperiri au fost datate ca fiind din epoca bronzului, dar şi mai recente, de pe vremea sciţilor şi sarmaţilor. Există dovezi bogate ale aşa-numitei culturi Cerniakov, care a înflorit în zonă între secolele al II-lea şi al VI-lea.

Oraşul a fost fondat pe la mijlocul secolului al XVII-lea. În 1805, în oraş a fost înfiinţată Universitatea din Harkov. În primii ani de existenţă ai Uniunii Sovietice, Harkovul a fost capitala RSS Ucrainiene (1917 – 1934). La începutul deceniului al patrulea al secolului trecut, foametea din Ucraina, (Holodomor) a alungat numeroşi locuitori din zonele rurale, aducându-i în oraşe, inclusiv în Harkov, în speranţa găsirii alimentelor. Unii dintre aceşti cetăţeni au murit, fiind îngropaţi în secret în cimitirele oraşului. De-a lungul lunilor aprilie şi mai 1940, aproximativ 3.800 de prizonieri polonezi din lagărul Starobelsk au fost ucişi în sediul NKVD-ului din oraş, iar mai apoi au fost îngropaţi în pădurea Piatihatki, aceste crime făcând parte din acţiunea mai vastă cunoscută în zilele noastre ca Masacrul de la Katyn.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Harkovul a fost teatrul mai multor bătălii. Oraşul a fost cucerit, pierdut, recucerit de armatele naziste în mai multe rânduri, pentru a fi în final eliberat de Armata Roşie pe 23 august 1943. Aproximativ trei sferturi dintre clădirile oraşului au fost distruse în timpul războiului, iar mulţi dintre locuitorii săi au fost ucişi în timpul luptelor.

Catedrala Sfântul Dumitru din Harkov.

Prima bătălie de la Harkov
A doua bătălie de la Harkov
A treia bătălie de la Harkov
A patra bătălie de la Harkov

Înainte de ocuparea de către germani a oraşului, Fabrica Malişev a fost evacuată în Urali, unde a devenit centrul de producţie de tancuri al Armatei Roşii. În Urali, uzina a produs legendarul tanc T-34, proiectat în perioada interbelică în Harkov. Uzina de tancuri s-a reîntors în oraş după război, continuând producţia unora dintre cele mai bune tancuri din lume.

[modifică] Subdiviziuni administrative

Harkovul este împărţit în nouă raioane:

Dzerjinski
Kiivski
Kominternovski
Leninski
Moskovski
Oktiabrski
Ordjonikijevski
Frunzenski
Cervonozavodski

[modifică] Puncte de interes turistic

Printre atracţiile turistice ale oraşului se află: clădirea Gosprom, Complexul Memorial, Piaţa Libertăţii, monumentul lui Taras Şevcenko, Catedrala Uspenski, Muzeul Miliţiei, Catedrala Pokriv, Parcul T. Şevcenko, funicularul din Harkov, calea ferată cu ecartament mic pentru copii, şi altele.

[modifică] Transporturile

Oraşul Harkov este unul dintre cele mai mari noduri de transport ale Ucrainei, pe aici trecând numeroase căi ferate, şosele, linii aeriene către oraşele ţării sau ale lumii. Transportul în comun orăşenesc este asigurat de numeroase linii de autobuze, troleibuze, taxiuri maxitaxiuri (marşrutka) şi de metroul cu 35 km de linii şi cu 28 de staţii. Anual, autobuzele orăşeneşti transportă aproximativ 12 milioane de călători.

Gara din Harkov

[modifică] Căile ferate

Prima cale ferată care deservea oraşul Harkov a fost dată în folosinţă în 1869. Primul tren a sosit în oraş pe 22 mai 1869, iar pe 6 iunie s-a deschis linia de transport feroviar Kursk – Harkov – Azov. Gara oraşului a fost reconstruită şi mărită în 1901, dar a fost distrusă în cel de-al doilea război mondial. O nouă clădire a gării a fost construită în 1952. Oraşul este deservit de toate tipurile de trenuri: de cursă lungă, accelerate, rapide sau locale (electricika).

[modifică] Transportul aerian

Harkovul este deservit de Aeroportul Internaţional Osnova, cu apoximativ 200 de zboruri zilnic. Aeroportul, de dimensiuni mici, este situat la sud de oraş. Principala companie aeriană care operează pe acest aeroport este Harkiv Airlines, asigurând legături cu sapte ţări ale lumii.