Science fiction

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Science-fiction (termen împrumutat din limba engleză) este un gen literar şi cinematografic a cărui temă principală este impactul ştiinţei şi tehnologiei asupra societăţii şi persoanelor.

În general se folosesc două abrevieri pentru science-fiction. SF (sau S.F.) este termenul cel mai folosit de către scriitorii de science-fiction şi de către fani. Pe de altă parte, termenul sci-fi (propus de Forrest J. Ackerman în 1954) a crescut foarte mult în popularitate şi este astăzi mult mai folosit în presa scrisă, cu toate că unii scriitori de science-fiction nu sunt de acord cu folosirea lui.

Pronunţia termenului science-fiction recomandată de dicţionarele limbii române este sá-iăns fícşăn sau sains fícşăn. Pronunţia în engleză este /ˈsaɪ.əns ˈfɪk.ʃən/.

[modifică] Seriale SF în România^[1]

În 1990, televiziunea publică a început difuzarea săptămânală a emisiunii Ştiinţă şi Imaginaţie. Emisiunea a debutat, în cadrul programului de divertisment duminical Videomagazin şi avea ca prezentatori pe Mihai Bădescu şi Alexandru Mironov^[2]. Cei doi se ocupau iniţial de prezentarea cărţilor şi revistelor SF dar şi de evenimentele din viaţa comunităţii de fani de la noi. La început, timpul alocat emisiunii era de numai 10 minute însă, din toamna aceluiaşi an, el a crescut prin includerea unui episod din serialul Zona Crepusculară, urmat, în anul următor, de Captain Power şi câteva filme artistice (Băiatul şi Câinele, Cyborg 2087 etc.)

În martie 1992, a început să fie difuzat The Ray Bradbury Theater, o antologie SF televizată (1985-1992), bazată pe povestirile scriitorului Ray Bradbury. În toamna 1993, Ştiinţă şi Imaginaţie s-a transformat în Serial SF, o emisiune de sine stătătoare cu o durată de o oră, în cadrul căreia a început difuzarea, pentru prima oară în România, a serialului de succes Star Trek: Generaţia următoare. În scurt timp, el a devenit cel mai important serial săptămânal. În acelaşi timp, în 1994, postul Tele 7abc a contribuit şi el la conturarea fenomenului SF prin difuzarea serialul Star Trek: Seria originală. Curând, acestora li s-a alăturat şi Star Trek: Seria animată, tot pe Tele 7abc.

În toamna 1996, emisiunea Serial SF a mai găzduit o antologie video după cea a lui Ray Bradbury: „Bine aţi venit în pavilionul cu maimuţe”, o ecranizare după Kurt Vonnegut. Apoi a început difuzarea celei de-a treia serii Star Trek de succes: Deep Space 9, în care 5-10% din fiecare episod e constituit din elemente de grafică pe computer.

Tot în cursul anului 1996, după experienţa Tele 7abc, o altă televiziune comercială, Pro TV, care şi-a asumat sarcina de a aduce cât mai multe seriale SF pe micile ecrane, a difuzat serialul Seaquest DSV, produs de compania Amblin a lui Steven Spielberg, apoi Dosarele X. Deşi cu greu poate fi încadrat în genul SF, Dosarele X a acumulat o popularitate remarcabilă ajungând, asemenea Star Trek, un fenomen şi un serial-cult triumfător. Spre deosebire de Star Trek însă, Dosarele X se baza pe devalorizarea ştiinţei şi pe valorizarea paranormalului. În plin succes al Dosarelor X, compania producătoare, Fox, a demarat proiectul unui serial asemănător, Millenium, pe care Pro TV s-a şi grăbit să-l aducă pe ecranele noastre. Fără să se ocupe prea mult de fenomene inexplicabile, Millenium rămâne un serial sumbru şi neliniştitor.