New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Tabel de simboluri matematice - Wikipedia

Tabel de simboluri matematice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol este scris parţial sau integral în limba engleză.
Puteţi contribui la Wikipedia prin traducerea lui.


Următorul tabel descrie multe simboluri speciale folosite des în matematică. Pentru codurile HTML ale simbolurilor matematice, vezi coduri HTML matematice.

Cuprins

Basic mathematical symbols

Simbol
Seminificaţie
Explicaţie Exemple
Se citeşte
Categorie
=
egalitate x = y înseamnă x şi y reprezintă acelaşi lucru sau au aceeaşi valoare. 1 + 1 = 2
este egal cu
oriunde


<>
neegalitate xy înseamnă că x şi y nu reprezintă acelaşi lucru sau nu au aceeaşi valoare. 1 ≠ 2
nu este egal cu
diferit de
oriunde
<

>



strictă inegalitate x < y înseamnă că x este mai mic decât y.

x > y înseamnă că x este mai mare decât y.

x ≪y înseamnă că x mult mai mic decât y.

x ≫ y înseamnă că x mult mai mare decât y.
3 < 4
5 > 4
0,003 ≪1000000
este mai mic decât,
este mai mare decât,
este mult mai mic decât,
este mult mai mare decât
teoria ordonării


inegalitate x ≤ y înseamnă că x este mai mic sau egal cu y.

x ≥ y înseamnă că x este mai mare sau egal cu y.
3 ≤ 4 şi 5 ≤ 5
5 ≥ 4 and 5 ≥ 5
este mai mic sau egal cu,
este mai mare sau egal cu
teoria ordonării
proporţionalitate yx înseamnă că y = kx pentru o constantă k. dacă y = 2x, atunci yx
este proporţional cu
oriunde
+
adunare 4 + 6 înseamnă suma lui 4 şi 6 2 + 7 = 9
plus
aritmetică
reuniune disjunctă A1 + A2 înseamnă reuniunea disjunctă a mulţimilor A1 şi A2. A1={1,2,3,4} ∧ A2={2,4,5,7} ⇒
A1 + A2 = {(1,1), (2,1), (3,1), (4,1), (2,2), (4,2), (5,2), (7,2)}
reuniunea disjunctă între
teoria mulţimilor
diferenţă 9 − 4 înseamnă diferenţa dintre 9 şi 4 8 − 3 = 5
minus
aritmetică
opusul −3 înseamnă opusul lui 3. −(−5) = 5
negativ ; minus
aritmetică
complementul unei mulţimi A − B înseamnă mulţimea care conţine toate elementele din A care nu sunt în B. {1,2,4} − {1,3,4}  =  {2}
minus; fără
teoria mulţimilor
×
produs 3 × 4 înseamnă produsul lui 3 şi 4. 7 × 8 = 56
ori,
înmulţit cu
aritmetică
produs cartezian X×Y înseamnă mulţimea tuturor perechilor ordonate cu primul element din X şi al doilea element din Y. {1,2} × {3,4} = {(1,3),(1,4),(2,3),(2,4)}
produsul cartezian între; produsul direct
teoria mulţimilor
produs vectorial u × v înseamnă produsul vectorial al vectorilor u şi v (1,2,5) × (3,4,−1) =
(−22, 16, − 2)
produs vectorial cu
algebră vectorială
÷

/
împărţire 6 ÷ 3 sau 6/3 înseamnă împărţirea lui 6 la 3 2 ÷ 4 = 0,5

12 / 4 = 3
împărţit la
aritmetică
rădăcină pătrată x înseamnă numărul pozitiv al cărui pătrat este x. √4 = 2
rădăcina pătrată a lui; radicalul de ordin doi din
numere reale
rădăcina pătrată complexă dacă z = r exp(iφ) este reprezentat în coordonate polare, atunci √z = √r exp(iφ/2). √(-1) = i
rădăcina pătrată complexă a lui
numere complexe
| |
valoare absolută |x| înseamnă distanţa pe axa reală (sau în planul complex) dintre x şi zero. |3| = 3, |-5| = |5|
|i| = 1, |3+4i| = 5
valoarea absolută a lui; modul din
numere
!
factorial n! este produsul 1×2×...×n. 4! = 1 × 2 × 3 × 4 = 24
factorial
combinatorică
~
distribuţie de probabilitate X ~ D, înseamnă că variabila aleatoare X are distribuţia de probabilitate D. X ~ N(0,1), distribuţia normală standard
are distribuţia
statistică




implicaţie AB înseamnă că dacă A este adevărată, atunci şi B este adevărată; în caz că A este falsă, nu se poate spune nimic despre B.

→ poate însemna acelaşi lucru ca şi ⇒ sau poate avea sensul pentru funcţii descris mai jos.

⊃ poate însemna acelaşi lucru ca şi ⇒ sau poate avea sensul de supramulţime descris mai jos.
x = 2  ⇒  x2 = 4 este adevărată, dar x2 = 4   ⇒  x = 2 este în general falsă (deoarece x poate fi −2, dacă domeniul studiat permite).
implică; dacă .. atunci
logică propoziţională


echivalenţă A ⇔ B înseamnă că A şi B au aceleaşi valori de adevăr. x + 5 = y +2  ⇔  x + 3 = y
dacă şi numai dacă (dnd); echivalent cu
logică propoziţională
¬

˜
negaţie logică Propoziţia ¬A este adevărată dacă şi numai dacă A este falsă.

O bară oblică ce taie un operator reprezintă acelaşi lucru ca şi "¬" scris în faţă.
¬(¬A) ⇔ A
x ≠ y  ⇔  ¬(x = y)
non
logică propoziţională
conjuncţie logică sau infimum într-o latice Propoziţia AB este adevărată dacă A şi B sunt ambele adevărate; altfel este falsă. n < 4  ∧  n >2  ⇔  n = 3 dacă n este număr natural.
şi
logică propoziţională, teoria laticelor
disjuncţie logică sau supremum într-o latice Propoziţia AB este adevărată dacă A sau B (sau ambele) sunt adevărate; altfel este falsă. n ≥ 4  ∨  n ≤ 2  ⇔ n ≠ 3 dacă n este număr natural.
sau
logică propoziţională, teoria laticelor



sau exclusiv Afirmaţia AB este adevărată dacă fie A, fie B, dar nu ambele, este adevărată. AB înseamnă acelaşi lucru. A) ⊕ A este mereu adevărată, AA este mereu falsă.
xor
logică propoziţională, algebră booleană
cuantificator universal ∀ x: P(x) înseamnă P(x) este adevărată pentru toţi x din domeniu. ∀ n ∈ N: n2 ≥ n.
oricare; pentru fiecare
logica predicatelor
cuantificator existenţial ∃ x: P(x) înseamnă că există cel puţin un x astfel încât P(x) este adevărată. ∃ n ∈ N: n este par.
există
logica predicatelor
∃!
cuantificator de unicitate ∃! x: P(x) înseamnă că există exact un x astfel încât P(x) este adevărată. ∃! n ∈ N: n + 5 = 2n.
există un(o) unic(ă)
există şi e unic(ă)
logica predicatelor
:=



:⇔
definiţie x := y sau x ≡ y înseamnă că x este definit ca un alt nume pentru y (de observat că ≡ poate avea şi alte sensuri, precum congruenţă).

P :⇔ Q înseamnă că P este definit astfel încât, din punct de vedere logic, este echivalent cu Q.
cosh x := (1/2)(exp x + exp (−x))

A XOR B :⇔ (A ∨ B) ∧ ¬(A ∧ B)
se defineşte ca
oriunde
{ , }
acolade de mulţime {a,b,c}înseamnă mulţimea formată din a, b şi c. N = {0,1,2,...}
mulţimea
teoria mulţimilor
{ : }

{ | }
notaţie de construcţie a unei mulţimi {x : P(x)} sau {x | P(x)} înseamnă mulţimea acelor x pentru care P(x) este adevărată. {n ∈ N : n2 < 20} = {0,1,2,3,4}
mulţimea elementelor cu proprietatea că
teoria mulţimilor

\empty

{}
mulţimea vidă \empty înseamnă mulţimea cu nici un element. {} este o notaţie echivalentă. {n ∈ N : 1 < n2 < 4} = \empty
mulţimea vidă
teoria mulţimilor


\notin
apartenenţă a ∈ S înseamnă că a este un element al mulţimii S; a \notin S înseamnă că a nu este un element al mulţimii S. (1/2)−1 ∈ N

2−1 \notin N
aparţine lui, este inclus în;
nu aparţine lui, nu este inclus în
oriunde, teoria mulţimilor


submulţime (submulţime) A ⊆ B înseamnă că fiecare element din A este şi element al lui B.

(submulţime proprie) A ⊂ B înseamnă că A ⊆ B dar A ≠ B.
A ∩ BA; Q ⊂ R
este inclusă în; este o submulţime pentru; este submulţime a lui
teoria mulţimilor


superset A ⊇ B înseamnă că fiecare element din B este şi element al lui A.

A ⊃ B înseamnă că A ⊇ B dar A ≠ B.

A ⊇ B este echivalent cu B ⊆ A, A ⊃ B este echivalent cu B ⊂ A.

A ∪ BB; R ⊃ Q
include; este o supramulţime pentru; este supramulţime a lui
teoria mulţimilor
reuniune Reuniune exclusivă (vezi şi diferenţă simetrică): A ∪ B înseamnă mulţimea care conţine toate elementele lui A, şi toate elementele lui B, dar nu şi elementele lor comune.
"A sau B, dar nu amândouă".

Reuniune inclusivă: A ∪ B înseamnă mulţimea care conţine toate elementele lui A, şi toate elementele lui B.
"A sau B sau amândouă".
A ⊆ B  ⇔  A ∪ B = B

A ∪ B = {x | x ∈ Ax ∈ B)}
reuniunea între
teoria mulţimilor
intersecţie de mulţimi A ∩ B means the set that contains all those elements that A and B have in common. {x ∈ R : x2 = 1} ∩ ℕ = {1}
intersecţia dintre
teoria mulţimilor
\
set-theoretic complement A \ B means the set that contains all those elements of A that are not in B. {1,2,3,4} \ {3,4,5,6} = {1,2}
diferenţa
teoria mulţimilor
( )
valoarea funcţiei f(x) înseamnă 'f de x', sau valoarea lui f în elementul x. If f(x) := x2, then f(3) = 32 = 9.
de
teoria mulţimilor
modificatori de precedenţă Perform the operations inside the parentheses first. (8/4)/2 = 2/2 = 1, but 8/(4/2) = 8/2 = 4.
paranteze
oriunde
f:XY
function arrow fX → Y means the function f maps the set X into the set Y. Let fZ → N be defined by f(x) := x2.
from ... to
teoria mulţimilor
o
function composition fog is the function, such that (fog)(x) = f(g(x)). if f(x) := 2x, and g(x) := x + 3, then (fog)(x) = 2(x + 3).
composed with
teoria mulţimilor

N

natural numbers N means {0,1,2,3,...}, but see the article on natural numbers for a different convention. {|a| : a ∈ Z} = N
N
numbers

Z

\mathbb{Z}
integers Z means {...,−3,−2,−1,0,1,2,3,...}. {a : |a| ∈ N} = Z
Z
numbers

Q

rational numbers Q means {p/q : p,q ∈ Z, q ≠ 0}. 3.14 ∈ Q

π ∉ Q
Q
numbers

R

real numbers R means the set of real numbers. π ∈ R

√(−1) ∉ R
R
numbers

C

complex numbers C means {a + bi : a,b ∈ R}. i = √(−1) ∈ C
C
numbers
infinity ∞ is an element of the extended number line that is greater than all real numbers; it often occurs in limits. limx→0 1/|x| = ∞
infinity
numbers
π
pi π is the ratio of a circle's circumference to its diameter. Its value is 3.1415.... A = πr² is the area of a circle with radius r
pi
Euclidean geometry
|| ||
norm ||x|| is the norm of the element x of a normed vector space. ||x+y|| ≤ ||x|| + ||y||
norm of; length of
linear algebra
summation k=1n ak means a1 + a2 + ... + an. k=14 k2 = 12 + 22 + 32 + 42 = 1 + 4 + 9 + 16 = 30
sum over ... from ... to ... of
arithmetic
product k=1n ak means a1a2···an. k=14 (k + 2) = (1  + 2)(2 + 2)(3 + 2)(4 + 2) = 3 × 4 × 5 × 6 = 360
product over ... from ... to ... of
arithmetic
Cartesian product i=0nYi means the set of all (n+1)-tuples (y0,...,yn). n=13R = Rn
the Cartesian product of; the direct product of
set theory
'
derivative f '(x) is the derivative of the function f at the point x, i.e., the slope of the tangent to f at x. If f(x) := x2, then f '(x) = 2x
… prime; derivative of …
calculus
indefinite integral or antiderivative ∫ f(x) dx means a function whose derivative is f. x2 dx = x3/3 + C
indefinite integral of …; the antiderivative of …
calculus
definite integral ab f(x) dx means the signed area between the x-axis and the graph of the function f between x = a and x = b. 0b x2  dx = b3/3;
integral from ... to ... of ... with respect to
calculus
gradient f (x1, …, xn) is the vector of partial derivatives (df / dx1, …, df / dxn). If f (x,y,z) := 3xy + z², then ∇f = (3y, 3x, 2z)
del, nabla, gradient of
calculus
partial derivative With f (x1, …, xn), ∂f/∂xi is the derivative of f with respect to xi, with all other variables kept constant. If f(x,y) := x2y, then ∂f/∂x = 2xy
partial derivative of
calculus
boundary M means the boundary of M ∂{x : ||x|| ≤ 2} = {x : ||x|| = 2}
boundary of
topology
perpendicular xy means x is perpendicular to y; or more generally x is orthogonal to y. If lm and mn then l || n.
is perpendicular to
geometry
bottom element x = ⊥ means x is the smallest element. x : x ∧ ⊥ = ⊥
the bottom element
lattice theory
entailment AB means the sentence A entails the sentence B, that is every model in which A is true, B is also true. AA ∨ ¬A
entails
model theory
inference xy means y is derived from x. AB ⊢ ¬B → ¬A
infers or is derived from
propositional logic, predicate logic
<div style="font-size:200%;"> ◅ normal subgroup NG means that N is a normal subgroup of group G. Z(G) ◅ G
is a normal subgroup of
group theory
/
quotient group G/H means the quotient of group G modulo its subgroup H. {0, a, 2a, b, b+a, b+2a} / {0, b} = {{0, b}, {a, b+a}, {2a, b+2a}}
mod
group theory
isomorphism GH means that group G is isomorphic to group H Q / {1, −1} ≈ V,
where Q is the quaternion group and V is the Klein four-group.
is isomorphic to
group theory
approximately equal xy means x is approximately equal to y π ≈ 3.14159
is approximately equal to
everywhere
tensor product VU means the tensor product of V and U. {1, 2, 3, 4} ⊗ {1,1,2} =
{{1, 2, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {2, 4, 6, 8}}
tensor product of
linear algebra


See also

  • Mathematical alphanumeric symbols
  • Physical constants
  • Variables commonly used in physics
  • ISO 31-11

External links

Special characters

Technical note: Due to technical limitations, many computers cannot display some of the special characters in this article. Such characters may be rendered as boxes, question marks, or other nonsense symbols, depending on your browser, operating system, and installed fonts. Even if you have ensured that your browser is interpreting the article as UTF-8 encoded and you have installed a font that supports a wide range of Unicode, such as Code2000, Arial Unicode MS, Lucida Sans Unicode or one of the free Unicode fonts, you may still need to use a different browser, as browser capabilities in this regard tend to vary.

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu