Israel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
מדינת ישראל Medinat Israel دولة اسرائيل Daulat Israil |
|
Deviză: Nu are | |
Imn naţional: Hatikvah | |
Capitală | Ierusalim1 31° 47′ N, 35° 13′ E |
Oraş principal | Ierusalim |
Limba oficială | ebraică, arabă |
Sistem politic | |
- Preşedinte | Moshe Katsav |
- Prim-ministru | Ehud Olmert |
Independenţă | 14 mai 1948 5 Iyar 5708 |
Suprafaţă | |
- Total | 20.770 km² km² (Locul 149º) |
- Apa (%) | ~2% |
Populaţie | |
- {{{an}}} | 6.800.000 loc. (Locul 96º) |
- Densitate | 327/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º) |
PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
- Total | $$128 miliarde (Locul 51º) |
- Per capita | $$15.504 |
Monedă | Shekel nou |
Fus orar | UTC+2/+3 |
Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
Domeniu Internet | .il |
Prefix telefonic | +972 |
1 În anul 1948, înpreună cu proclamarea independenţii lui Statul Israel a proclamat Ierusalimul drept capitala sa "eternă şi indivizibilă"; multe state însă nu recunosc aceasta, considerînd că ocuparea Ierusalimului de Est de către Israel în timpul Războiului de Şase Zile, în anul 1967, a avut loc cu încălcarea legilor internaţionale, şi ca urmare consideră Ierusalimul de Est ca avînd statut disputat. |
Statul Israel (מדינת ישראל Medinat Israel în limba ebraică, دولة اسرائيل Daulat Israil în limba arabă) este o ţară în Orientul Mijlociu, pe coasta estică a Mării Mediterane. Este o democraţie parlamentară şi, prin politica naţională, un stat evreu. Populaţia Israelului este predominant evreiască, cu o minoritate ne-evreiască consistentă, formată în special din arabi musulmani, creştini sau druzi. Israelul se învecinează, de la nord la sud, cu Libanul, Siria, Iordania şi Egipt. Israelul are ieşire la Marea Mediterană, la golful Aqaba şi la Marea Moartă.
Cuprins |
[modifică] Istoria
Articolul principal: Istoria Israelului
[modifică] Vezi şi
- Antisemitism
- Conflictul arabo-israelian
- Ţara Israel
- Statul evreu
[modifică] Politica şi dreptul
Articolul principal: Politica Israelului
Lista Primilor Miniştrii Israelieni:
Numele | Începutul perioadei | Sfârşitul perioadei | Partidul | |
---|---|---|---|---|
1. | David Ben Gurion | 1948 | 1953 | Mapai |
2. | Moshe Sharett | 1953 | 1955 | Mapai |
David Ben Gurion | 1955 | 1963 | Mapai | |
3. | Levi Eshkol | 1963 | 1969 | Mapai |
4. | Golda Meir | 1969 | 1974 | haAvoda |
5. | Itzhak Rabin | 1974 | 1977 | haAvoda |
6. | Menachem Begin | 1977 | 1983 | Likud |
7. | Itzhak Shamir | 1983 | 1984 | Likud |
8. | Shimon Peres | 1984 | 1986 | haAvoda |
Itzhak Shamir | 1986 | 1992 | Likud | |
Itzhak Rabin | 1992 | 1995 | haAvoda | |
Shimon Peres | 1995 | 1996 | haAvoda | |
9. | Benjamin Netanyahu | 1996 | 1999 | Likud |
10. | Ehud Barak | 1999 | 2001 | haAvoda |
11. | Ariel Sharon | 2001 | 2005 | Likud |
Ariel Sharon | 2005 | 2006 | Kadima | |
12. | Ehud Olmert | 2006 | - | Kadima |
[modifică] Armata
Articolul principal: Forţele armate ale Israelului
Statul face parte din clubul select al deţinătorilor armei atomice, deşi în mod oficial preferă să nu comenteze asupra acestui subiect.
[modifică] Economia
Articolul principal: Economia Israelului
[modifică] Cultura şi religia
Articolul principal: Cultura Israelului
[modifică] Populaţia
În Israel trăiesc, înafară de cetăţeni nativi, mulţi evrei care au emigrat la Israel din motive sioniste. Majoritatea evreilor din România, circa 400.000, care au rămas în viaţă după al doilea război mondial, au emigrat în Israel. Printre aceşti emigranţi au fost artişti, savanţi şi sportivi de înaltă clasă. Între sportivi care au emigrat la Israel a fost şi Angelica Adelstein-Rozeanu.
În luna August 2005 au fost în Israel (înpreună cu Ierusalimul de Est) 6.912.700 locuitori. 76% au fost evrei. 20% din populaţie (împreună cu Ierusalimul de Est) au fost arabi. 4% au fost mici minorităţi, Druzii, Cerchezii, Ruşii, Americanii, Românii şi alţii.
Între evrei 12% au fost foarte religioşi, 10% religioşi, 35% tradiţionali şi restul, 43% nu s-au văzut legaţi de religie.
Între arabi 91% au fost musulmani şi 9% creştini.
Druzii au religie specială care e ţinută în secret.
Cerchezii sunt musulmani şi vorbesc o limbă caucaziană.
[modifică] Împărţirea administrativă
Articol principal: Districtele Israelului
- Arheologia în Israel
- Muzica în Israel
- List of Israeli artists
- Ştiinţa în Israel
- Hatikva, imnul naţional al Israelului
- Iudaismul în Israel
Dată | Nume | Nume local | Datele posibile în calendarul gregorian |
---|---|---|---|
1 Tişri | Anul nou | Roş haŞana | între 6 sept şi 5 oct |
10 Tişri | Ziua pocăinţei | Iom Kipur | între 15 sept şi 14 oct |
15 Tişri | Sărbătoarea colibelor | Sukot | între 20 sept şi 19 oct |
22 Tişri | Adunarea zilei a opta | Şemini Aţeret | între 27 sept şi 26 oct |
15 Nisan | Paştele (Trecerea) | Pesah | între 27 martie şi 25 aprilie |
21 Nisan | Paştele (Trecerea) | Pesah | între 2 aprilie şi 1 mai |
5 Iyar | Ziua Independenţei | Yom haAţmaut | între 16 aprilie şi 15 mai |
6 Sivan | Săptămîni | Şavuot | între 16 mai şi 14 iunie |
Andorra | Australia | Austria | Belgia | Canada | Coreea de Sud | Danemarca | Elveţia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Islanda | Israel | Italia | Japonia | Liechtenstein | Luxemburg | Monaco | Norvegia | Noua Zeelandă | Portugalia | Regatul Unit | San Marino | Singapore | Spania | Statele Unite ale Americii | Suedia | Taiwan | Ţările de Jos | Vatican