Republica Irlanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Éire
Ireland


Steag	Stemă

Deviză: Nu are

Imn naţional: Amhrán na bhFiann

Capitală

Dublin

Oraş principal Dublin

Limba oficială Irlandeza, Engleza

Sistem politic Republică constituţională

- Preşedinte Mary McAleese

- Prim-ministru Parthalán Ó hEachthairn

Independenţă 21 ianuarie 1919

Suprafaţă

- Total 70.280 km² km² (Locul 117º)

- Apa (%) 2,00%

Populaţie

- {{{an}}} 3.969.558 loc. (Locul 121º)

- Densitate 56,48/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $$116,2 miliarde (Locul 53º)

- Per capita $$29,600

Monedă

Euro (EUR)

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC/UTC+1

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet .ie, .eu¹

Prefix telefonic +353

² Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Irlanda face parte

Acest articol se referă la Republica Irlanda. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Irlanda (dezambiguizare).

Republica Irlanda (Poblacht na hÉireann în irlandeză, Republic of Ireland în engleză) este o ţară în Europa de Vest care ocupă aproximativ 80% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată şi o populaţie de puţin mai mult de 4 milioane. În constiuţia republicii, numele ţării este doar Irlanda (Éire în irlandeză) deşi numele Republica Irlandeză este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord şi cu întreaga insulă Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Irlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Irlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Statul este o republică, cu un sistem parlamentar de guvernare. Preşedintele Irlandei, care este şeful statului, este ales pentru un termen de şapte ani şi nu poate fi re-ales numai încă odată. Rolul preşedintelui este în general ceremonial, deşi are nişte puteri şi funcţii constituţionale şi este avizat de Consiliul Statului. Prim Ministru Irlandei este cunoscut ca Taoiseach şi este nominalizat de preşedinte după decizia parlamentului. În general, Taoiseach-ul este şeful partidului politic care câştigă cele mai multe locuri la alegerile naţionale. În ultimul timp, este normal pentru guvernele Irlandei să fie formate din coaliţii, ne fiind un guvern format dintr-un singur partid din perioada 1987-1989.

Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad Éireann) şi Camera Deputaţilor (Dáil Éireann). Seanad-ul are 60 de membri, unsprezece nominalizaţi de Taoiseach, şase aleşi de două universităţi din ţară, şi 43 aleşi de reprezentanţi publici. Dáil-ul are 166 de membri, cunoscuţi ca Teachtaí Dála, care sunt aleşi direct şi reprezintă electorate, sau secţii de votare, sub sistemul de reprezentare proporţională. În constituţie este specificat că alegerile parlamentare trebuie ţinute cel puţin din şapte în şapte ani.

Guvernul Irlandei are maximum 15 membri, şi maxium doi din aceştia pot fi nominalizaţi de Senat. Prim Ministrul (Taoiseach), Vice Prim Ministrul (Tánaiste) şi Ministru de Finanţe trebuie să fie membri ai parlamentului. Guvernul în putere la ora actuală este o coaliţie între două partide: Fianna Fáil sub Taoiseach-ul Parthalán Ó hEachtairn (Bertie Ahern în engleză) şi Democraţii Progresivi sub Vice Prim Ministrul Mary Harney.

Opoziţia în parlamentul curent este formată din partidul Fine Gael şi Partidul Laburist. Celelate partide cu reprezentanţă parlamentară includ: Partidul Verde, Sinn Féin şi Partidul Socialist

[modifică] Comitate

Pentru detalii, vedeţi articolul comitatele Irlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Republica Irlandeză este împărţită în 26 de comitate (county în engleză). Fiecare comitat are un consiliu judeţean. În afară de cele 26 de comitate, patru oraşe principale sunt administrate individual şi au consiliul lor: Dublin, Cork, Limerick şi Waterford. În plus, comitatul Dublin este împărţit în trei consilii diferite (Dun Laoghaire-Rathdown, Fingal şi South Dublin), în afară de administraţia oraşului Dublin.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Irlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Insula Irlanda are o suprafaţă de 84.421 km², din care 70.273 km² aparţin Republicii Irlandeze. Irlanda este complet înconjurată de Oceanul Atlantic, deşi porţiunea de apă între Irlanda şi Marea Britanie este cunoscută ca Marea Irlandeză.

Coasta de vest a Irlandei este compusă din dealuri şi munţii cu înălţime mică, cel mai înalt punct fiind Carrauntoohil la 1041 m. În centru ţării există în majoritate teren plat, favorabil pentru agricultură şi traversat de râuri ca şi Shannon şi de lacuri. Centrul ţării conţine şi zăcăminte majore de turbă, turba fiind printre cele mai importante resurse naturale a Irlandei.

Clima Irlandei este influenţată de Curentul Atlanticului de Nord şi este destul de blândă. Verile nu sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte rar. Precipitaţia este foarte frecventă, mai ales în forma ploii. În părţi a ţării, până la 275 de zile pe an sunt ploioase.

Oraşele principale sunt capitala Dublin pe coasta de est, Cork în sud, Galway şi Limerick pe coast de vest şi Waterford pe coasta de sud-est.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul economia Irlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Republica Irlandeză are o economie mică, modernă şi dependentă pe comerţ extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte educată şi de o rată foarte înaltă de investiţie străină.

Creşterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 şi 2000, din cauza procesului Tigrului Celtic. Între 2002 şi 2004, creşterea medie pe an a fost în jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deşi acest sector angajează doar 28% din forţa de muncă. Deşi exporturile rămân cea mai mare sursă a creşterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creştere în consum şi de o renaştere a sectoarelor de construcţie şi investiţie în afaceri.

În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naţionale economice cu ţelul de a reduce inflaţia şi ratele de taxaţie. Alte ţeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăţirea pregătirilor a forţei de muncă şi promovarea investiţiei străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.

Irlanda a adoptat moneda euro cu încă alte 11 ţări din Uniunea Europeană în 2002.

Majoritatea irlandezilor sunt de etnicitate celtică, deşi este o minoritate importantă engleză. Limbile oficiale sunt irlandeza, o limbă celtică, şi engleza, care este a doua limbă oficială. Limba irlandeză este obligatorie în sistemul de învăţământ şi este prima limbă oficială, deşi limba engleză este cea vorbită de majoritatea populaţiei ca limbă maternă. Semnele publice sunt în general bilingvale. Comunităţiile care vorbesc irlandeza ca prima limbă trăiesc în principal în zonele de Gaeltacht în vestul Irlandei, deşi acestea formează un procentaj mic a populaţiei totale a ţării.

92% din populaţia republicii sunt romano-catolici, deşi în ultimul timp a fost un declin masiv de credinţă şi involvare religioasă a catolicilor irlandezi. În 2001, doar 48% din cei care se declară catolici merg de regulă la servicii regilioase. A doua religie este cea anglicană, cunoscută oficial ca Biserica Irlandeză (Church of Ireland în limba engleză). Există şi o minoritatea care crede în judaism şi un număr mic dar crescător de musulmani.

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul cultura Irlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

	Irlanda --- Irlandezi --- Limba irlandeză
	Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • • Economie • Educaţie • Floră • Faună • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • • Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal • •

Irlanda | Comitatele Irlandei

State irlandeze în ordinea constituirii (1171 - present)
Lordship of Ireland \| Kingdom of Ireland \| United Kingdom of Great Britain and Ireland \| Irish Republic \| Southern Ireland \| Irish Free State \| Republica Irlandeză

Vezi şi: Confederate Ireland \| Éire \| Northern Ireland \| Republic of Munster