Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Limba daneză - Wikipedia

Limba daneză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

daneză (dansk)
A creat prin: {{{creator}}} în {{{an}}}
Scop: {{{scop}}}
Vorbită în: Danemarca, Groenlandia, Insulele Faroe, Norvegia, Suedia şi alte
Regiuni:Vorbită în: Europa de Nord
Perioadă existenţiei: {{{perioadă}}}
Număr de vorbitori: 5,3 milioane
Loc: 89
Sistem de scriere: alfabetul latin
Tipologie: {{{tipologie}}}
Clasificare:

limbi indo-europene
 germanice
  scandinave
   daneză
    
     
      
       
        
         
          
           
            
             
              

Statut oficial
Naţiuni: Danemarca, Uniunea Europeană
Reglementată de: Dansk Sprognævn
Coduri de limbă
ISO 639–1 da
ISO 639-2 dan
ISO 639-3 {{{iso3}}}
SIL dns  en
SIL {{{sil2}}}
Text în limba
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1
Alle mennesker er født frie og lige i værdighed og rettigheder. De er udstyret med fornuft og samvittighed, og de bør handle mod hverandre i en broderskabets ånd.
Tatăl nostru
Alle mennesker er født frie og lige i værdighed og rettigheder. De er udstyret med fornuft og samvittighed, og de bør handle mod hverandre i en broderskabets ånd.
Transliteraţie
{{{transliteraţie}}}
Limbă - Listă de limbi - Lingvistică
Wikipedia Vizitaţi Wikipedia în daneză!
{{{hartă}}}
Această pagină poate conţine caractere Unicode.

Limba daneză (în daneză dansk) aparţine grupului de limbi nord-germanice (cunoscut şi ca limbi scandinave), un subgrup al limbilor germanice, ramură a limbilor indo-europene. Este vorbită de circa 6 milioane de persoane majoritatea aflate în Danemarca şi aproximativ 50.000 de persoane aflate în partea nordică Schleswig-Holstein a Germaniei, unde este limbă minoritară. Daneza este limbă oficială în Groenlanda şi Insulele Faroe. În Islanda, parte a Danemarcei până în 1944, daneza este studiată ca una din principalele limbi străine, alături de engleză, norvegiană şi suedeză.

Limba daneză a derivat dintr-un dialect mai vechi pe parcursul secolului al XIII-lea şi a început să devină o limbă distinctă faţă de alte limbi scandinave odată cu prima traducere a Bibliei în 1550, definind o ortografie diferită de cea a suedezei, motiv pentru care daneza scrisă a rămas mult mai uşor de înţeles pentru suedezi decât cea vorbită. Daneza modernă se caracterizează printr-o tendinţă accentuată de eliminare a multor sunete ceea ce o face dificil de stăpânit pentru străini.

Cuprins

[modifică] Clasificare şi limbi înrudite

Daneza este o limbă est-scandinavă, la fel ca şi limba suedeză. Deşi limba norvegiană este clasificată ca o limbă vest-scandinavă împreună cu limba feroeză şi limba islandeză, o clasificare mai recentă bazată pe inteligibilitatea reciprocă a limbilor sugerează islandeza şi feroeza ca formând o ramură de scandinavă insulară, iar norvegiana, daneza şi suedeza sunt considerate a fi limbi din ramura scandinavă de continent. Daneza scrisă şi norvegiana bokmål sunt foarte asemănătoare, deşi fonetica şi metrica celor două limbi sunt uşor diferite. Vorbitorii oricăreia dintre cele trei limbi înţeleg cu uşurinţă celelalte două, dar studiile au relevat totuşi că vorbitorii de norvegiană de obicei înţeleg mai bine daneza şi suedeza decât se înţeleg danezii şi suedezii între ei. De asemenea danezii şi suedezii înţeleg cel mai bine, după limba maternă, norvegiana.

[modifică] Istorie

Aria de răspândire a dialectului din care provine daneza în timpul secolului al X-lea. Zona roşie este distribuţia dialectului vestic al scandinavei vechi; zona portocalie reprezintă răspândirea dialectului estic. Pe insula Gotland, colorată aici în roz, se vorbea un dialect distinct; zona verde este extinderea celorlalte limbi germanice cu care vechea scandinavă a mai păstrat unele asemănări.
Aria de răspândire a dialectului din care provine daneza în timpul secolului al X-lea. Zona roşie este distribuţia dialectului vestic al scandinavei vechi; zona portocalie reprezintă răspândirea dialectului estic. Pe insula Gotland, colorată aici în roz, se vorbea un dialect distinct; zona verde este extinderea celorlalte limbi germanice cu care vechea scandinavă a mai păstrat unele asemănări.
Cele 24 de caractere ale alfabetului vechiul futhark.
Cele 24 de caractere ale alfabetului vechiul futhark.

De-a lungul secolului al VIII-lea limba germanică din Scandinavia, protoscandinava, a suferit o serie de modificări şi a evoluat în vechea scandinavă. Această limbă, la rândul ei, a suferit alte modificări care nu s-au răspândit în întreaga Scandinavie, ducând la apariţia a două dialecte similare, scandinava veche de vest (vorbită în Norvegia şi Islanda) şi scandinava veche de est (în Danemarca şi Suedia).

Dialectul estic se numeşte în Suedia suedeză runică, iar în Danemarca daneză runică, dar până în secolul XII dialectele erau identice. Sunt numite runice întrucât majoritatea textulor păstrate au fost scrise în alfabetul runic. Spre deosebire de protoscandinavă, care era scrisă în alfabetul vechiul futhark, scandinava veche folosea noul futhark, care avea doar 16 litere. Datorită numărului limitat de rune, unele erau folosite pentru a exprima mai multe foneme; de exemplu runa pentru vocala u mai era folosită şi pentru vocalele o, ø şi y, iar runa pentru i era folosită şi pentru e.

O schimbare care a separat dialectele estic şi vestic al scandinavei vechi a fost modificarea diftongului æi (ei în Old West Norse) în monoftongul e; de exemplu stæin a devenit sten. Aceasta se observă în inscripţiile runice unde în vechime se citea stain iar mai târziu a devenit stin. De asemenea, s-a produs o schimbare din au în ø (ca în dauðr devenit døðr). Această schimbare este materializată în inscripţiile runice ca şi o schimbare de la tauþr la tuþr. În plus diftongul øy (ey în dialectul vestic) s-a schimbat în ø.

Începând cu 1100 dialectul Danemarcei a început să difere de cel al Suediei. Modificările limbii s-au răspândit în mod inegal în Danemarca ceea ce a creat o serie de dialecte cu diferenţe minore.

Daneza era odinioară vorbită mult în partea de nord-vest a Regatului Unit. Multe cuvinte provenite din daneză cum ar fi gate (gade) pentru stradă, se mai folosesc încă în Yorkshire şi în alte părţi estice ale Angliei, în urma colonizării făcute de vikingii danezi. Oraşul York era odinioară aşezarea daneză Jorvik.

Prima traducere daneză a Bibliei a fost publicată în 1550.

[modifică] Distribuţia geografică

Daneza este limba oficială din Danemarca, una din cele două limbi oficiale din Groenlanda (cealaltă fiind groenlandeza) şi una din cele două limbi oficiale din Insulele Feroe (cealaltă este limba feroeză). O comunitate mică de vorbitori de daneză există în Schleswig-Holstein, o regiune din Germania la graniţa cu Danemarca, unde este limbă recunoscută şi protejată oficial. În plus este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene.

[modifică] Dialecte

Daneza standard (rigsdansk sau rigsmål) este limba bazată pe dialecte vorbite în şi împrejurul capitalei Copenhaga. Spre deosebire de suedeză şi norvegiană, danezii nu au decât o normă de vorbire regională. Peste 20% din vorbitorii de daneză locuiesc în zona metropolitană şi majoritatea agenţiilor guvernametale, instituţiilor şi companiilor importante au sediile centrale în Copenhaga, ceea ce a dus la o omogenizare a limbii. Se consideră în general că daneza standard este bazată pe o formă a dielectului din Copenhaga. Există câteva dialecte în unele comunităţi mici, dar majoritatea vorbitorilor din aceste zone vorbesc în general o formă regionalizată a danezei standard.

Dialectele daneze sunt împărţite în trei grupe generale de dialecte:

  • østdansk sau københavnsk (daneza estică sau daneza de Copenhaga);
  • ødansk (daneza insulară);
  • jysk (daneza din Jutland).

Istoric vorbind, daneza estică include ceea ce se consideră astăzi dialectele suedeze cum ar fi dialectul scanian şi cel vorbit pe insula Bornholm din Marea Baltică. Explicaţia stă în faptul că provinciile Blekinge, Halland şi Skåne au aparţinut Danemarcei care le-a cedat în 1658 Suediei.

[modifică] Fonetică

Sistemul de pronunţie danez este unic în multe feluri printre limbiile lumii şi este partea cea mai dificilă a limbii pentru românii doritori sa înveţe daneza. Este o adevărată mândrie naţională daneză reducerea considerabilă a sunetelor rostite şi asimilarea lingvistică atât a consoanelor cât şi a vocalelor, chiar şi în limba foarte formală. Un alt aspect rar întâlnit în limbile europene este aşa-numitul stød (ocluziunea glotală), absent în unele dielecte din Danemarca de sud. Stødul constă din întreruperea rostirii unui sunet prin închiderea coardelor vocale.[1] Efectul acustic este asemănător celui închiderii coardelor vocale când tuşim, fără ca totuşi închiderea să se producă forţat. Stød-ul se produce doar pe o silabă accentuată şi doar când coardele vocale vibrează.

[modifică] Vocale

Vocalele daneze sunt a, e, i, o, u, y, æ şi ø. Pronunţia fiecăreia variază în funcţie de cuvânt şi poate fi realizată în mai multe feluri. Daneza modernă are 26 de foneme bazate pe vocale, din care marea majoritate pot fi atât lungi cât şi scurte.

[modifică] Consoane

Consoanele daneze sunt b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, t, v, w, z, x şi q. La fel ca şi la vocale pronunţia fiecăreia poate diferi foarte mult de la un cuvânt la altul. Învăţarea corectă a pronunţiei se poate face doar prin memorarea pronunţiei fiecărui cuvânt în parte.

[modifică] Gramatica

[modifică] Verbele

Forma de infinitiv a majorităţii verbelor daneze se termină într-o vocală, care este litera e în general şi sunt precedate de particula at. Există câteva verbe care la infinitiv au însă alte terminaţii: at bo (a locui), at synes (a gândi, a crede), at dø (a muri), at gå (a merge), etc. Verbele se conjugă conform cu timpul gramatical, dar nu variază în funcţie de persoană. Spre exemplu forma de prezent se formează adăugând sufixul -r la forma de infinitiv a verbului (şi eliminând at). Verbul at komme (a veni) va fi aşadar kommer, indiferent de persoană sau dacă este vorba de singular ori plural:

Daneză Română
jeg kommer eu vin
du kommer tu vii
han/hun kommer el/ea vine
vi kommer noi venim
i kommer voi veniţi
de kommer ei/ele vin

Această conjugare extrem de simplă a verbelor este însă încălcată de multe verbe neregulate cu conjugare proprie.

[modifică] Substantivele

Substantivele daneze au două genuri gramaticale:

  • Genul comun (rezultat prin contopirea genului masculin şi a celui feminin din vechea daneză) - 90 % din substantive
  • Genul neutru

Genul substantivelor daneze este diferit de cele române, iar pentru învăţarea lui singura metodă este memorarea lui pentru fiecare substantiv în parte.

Ca şi majoritatea limbilor germanice, daneza uneşte într-un cuvânt substantivele compuse: kvindehåndboldlandsholdet, se va traduce în română prin "echipa naţională de handball feminin". În unele cazuri, subsatntivele sunt unite printr-un s suplimentar, cum ar fi landsmand (provenit din unirea lui land, "ţară", cu mand, "om", şi însemnând "compatriot"), dar există şi landmand (din aceleaşi rădăcini, însemnând "fermier"). În substantivele compuse genul va fi totdeauna cel al ultimului substantiv.

[modifică] Articolul

Articolul la rândul lui este de două feluri: hotărât şi nehotărât. Pentru genul comun articolul nehotărât este en, de exemplu en dreng (un băiat), en pige (o fată, se observă diferenţa faţă de română unde substantivul fată este feminin), en by (un oraş), iar pentru genul neutru articolul nehotărât este et, de exemplu et hus (o casă).

Articolul hotărât este enclitic (se adaugă la sfârşitul substantivului) ca şi în limba română şi este identic cu cel nehotărât: drengen (băiatul), byen (oraşul), iar la genul neutru huset (casa).

Pentru substantivele terminate în -e, articolul hotărât se educe la -n la genul comun (pigen = fata), respectiv -t la cel neutru (æblet = mărul).

[modifică] Vocabular

Majoritatea cuvintelor daneze sunt moştenite din scandinava veche. O parte importantă din lexic vine din germană, spre exemplu betale (a plăti, în germană bezahlen). Deoarece engleza şi daneza sunt limbi asemănătoare, multe cuvinte uzuale din cele două limbi sunt foarte asemănătoare. De exemplu, următoarele cuvinte daneze pot fi recunoscute uşor în forma lor scrisă de către vorbitorii de engleză: have, over, under, for, kat. Dacă sunt pronunţate însă, aceste cuvinte sună destul de diferit de echivalentele lor englezeşti.

[modifică] Numeralele

Spre deosebire de alte limbi scandinave, numeralul în daneză se bazează pe sistemul vigesimal (multiplu de 20): tyve (douăzeci) este baza sistemului numeric. Tres (forma scurtă pentru tresindstyve) înseamnă 3 × 20, adică 60; firs (forma scurtă pentru firsindstyve) este 4 × 20, adică 80. Halvtreds înseamnă (3−­­½) × 20, adică 50.

Listă a numeralelor daneze[2]

Număr Numeral Număr Numeral Număr Numeral Număr Numeral Număr Numeral
0 nul 7 syv 14 fjorten 21 enogtyve 28 otteogtyve
1 en, et 8 otte 15 femten 22 toogtyve 29 niogtyve
2 to 9 ni 16 seksten 23 treogtyve 30 tredive
3 tre 10 ti 17 sytten 24 fireogtyve
4 fire 11 elleve 18 atten 25 femogtyve
5 fem 12 tolv 19 nitten 26 seksogtyve
6 seks 13 tretten 20 tyve 27 syvogtyve


În continuare se va scrie cifra unităţilor, og (şi) şi cifra zecilor.

Număr Denumirea daneză
40 fyrre
50 halvtreds
60 tres
70 halvfjerds
80 firs
90 halvfems
100 hundrede
200 to hundrede
1.000 tusind
2.000 to tusind
10.000 ti tusind
1.000.000 en million

Exemple:

  • 34 = fireogtredive
  • 78 = otteoghalvfjerds
  • 165 = hundrede og femogtres
  • 854 = otte hundrede og fireoghalvtreds
  • 6581 = seks tusind femhundrede enogfirs

[modifică] Scrierea

Daneza se scrie folosind alfabetul latin, cu trei litere suplimentare: æ, ø şi å, care sunt la sfârşitul alfabetului danez, în această ordine:

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z Æ Ø Å
a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z æ ø å

Reforma ortografică din 1948 a introdus şi litera å (folosită şi în Norvegia şi Suedia), în alfabetul danez pentru a înlocui grupul aa; vechea folosire mai apare în unele nume personale şi geografice sau documente vechi (de exemplu numele oraşului Ålborg este adesea scris Aalborg).

Aceeaşi reformă a schimbat scrierea unor cuvinte uzuale ca vilde, kunde şi skulde, la formele lor actuale ville, kunne şi skulle, şi a eliminat obiceiul de a scrie cu iniţială majusculă toate substantivele, obicei încă existent în germană. Daneza şi norvegiana modernă folosesc acelaşi alfabet, deşi ortografia diferă uşor.

[modifică] Alfabetul danez

Litera Pronunţia
a [e]
b [be]
c [se]
d [de]
e [e]
f [ef]
g [ge]
h [ho]
i [i]
j [jot]
k [ko]
l [el]
m [em]
n [en]
o [o]
p [pe]
q [ku]
r [er]
s [es]
t [te]
u [u]
v [ve]
w [dobəlt ve]
x [eks]
y [ü]
z [set]
æ [æ:]
ø [ö]
å [o]

[modifică] Vezi şi

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Limba daneză
Wikipedia
Vezi şi articolele la

[modifică] Legături externe

[modifică] Note

  1. Reguli de pronunţie în limba daneză
  2. Numeralul în limba daneză

[modifică] Bibliografie

Drept bibliografie s-au folosit versiunile în engleză, franceză, italiană, germană şi daneză a acestei pagini. O serie din conţinutul acestei pagini a fost preluat de pe [1], cu acordul autorului.


Limbi germanice

Limba afrikaans | Limba daneză | Limba engleză | Limba feroeză | Limba friziană | Limba germană | Limba idiş | Limba islandeză | Limba luxemburgheză | Limba neerlandeză | Limba norvegiană | Limba suedeză

Articol de calitate

Articol de calitate Acest articol este un articol de calitate, adică printre cele mai bune articole produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu