Târgu Mureş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Târgu Mureş

stemă amplasare
Amplasare	46°32′59″N, 24°33′35″E
Ţară	România
Judeţ	Mureş
Atestare documentară	1332
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])	149,577 (2002)
Suprafaţă	66.96 km²
Densitatea populaţiei	loc./km²
Altitudine	320 m n.m.
Localităţi suburbane	Mureşeni, Remetea
Primar	Dorin Florea
Sit web	ro Primăria Târgu Mureş
Piaţa Trandafirilor Tîrgu Mureş
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Târgu Mureş în cadrul judeţului Mureş]]
Poziţia oraşului în cadrul judeţului
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Târgu Mureş]]
Harta administrativă a oraşului

Târgu Mureş, mai demult Mureş-Oşorhei, alterativ Mureş-Odorhei, (în maghiară Marosvásárhely, germană Neumarkt, mai demult Szeklerneumarkt, latină Novum Forum Siculorum) este municipiu reşedinţă de judeţ şi cel mai mare oraş al judeţului Mureş, Transilvania, România.

Cuprins 1 Aşezare geografică 2 Data statistice 2.1 Administraţie 2.2 Populaţie 2.3 Clima 3 Istoric 4 Personalităţi 5 Educaţie 5.1 Învăţământ preuniversitar 5.2 Învăţământ universitar 6 Turism 7 Politică 8 Oraşe înfrăţite 9 Presă 10 Sport 11 Transport 11.1 Transport extern 11.1.1 Cale rutieră 11.1.2 Cale aeriană 11.1.3 Cale ferată 11.2 Transport local 11.2.1 Autobuze şi maxi-taxi 12 Sănătate 13 Vezi şi 14 Legături externe

[modifică] Aşezare geografică

Târgu Mureş este aşezat pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureş, iar ca delimitare geografică se poate spune că oraşul se întinde între râul Mureş şi dealul Corneşti. Târgu Mureşul se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureş, Cristeşti, Livezeni, Sântana de Mureş şi Sâncraiu de Mureş.

Distanţele faţă de câteva oraşe din România:

• Bucureşti 448 km pe linia ferată | pe şosea 346 km
• Braşov 282 km |pe linia ferată | pe şosea 171 km
• Cluj Napoca 127 km pe linia ferată | pe şosea 105 km
• Sibiu 189 km pe linia ferată | pe şosea 124 km
• Suceava 368 km pe linia ferată | pe şosea 281 km

[modifică] Data statistice

[modifică] Administraţie

• Suprafaţa oraşului 6696 km² reprezentând 3% din suprafaţa ţării
• 225 km reţea apă potabilă 197 km gaze naturale 236 km reţea canalizare publică
• fondul de locuinţe: 57070
• fondul funciar: 4 930 ha din care 2 690 ha intravilan, 2 240 ha extravilan
• 203,1 km reţea de transporturi pentru auto şi 175 km străzi
• spaţii verzi 223,4 ha
• 12 creşe, 2 unităţi de ocrotire (una pt adulţi şi una pentru copii) şi o cantină socială la Căminul de bătrâni

• Cartierele din Târgu Mureş: 1848, Aleea Carpaţi, Budai, Zona Centrală, Cornişa, Gara de Sud, Libertăţii, Livezeni, Mureşeni, Substejăriş, Tudor Vladimirescu.

[modifică] Populaţie

• 1930: |||| 38 517 (români: 9.795, maghiari: 22.387, germani: 632, evrei: 4.828, ţigani: 400 ş.a.; confesional - ortodocşi: 4.501, greco-catolici: 5.286, romano-catolici: 8.029, reformaţi: 13.534, mozaici: 5.193, unitarieni: 1.024 ş.a.)
• 1975: |||||||||| 114 3262
• 1992: |||||||||||||||| 164 445
• 2002: ||||||||||||||| 149 577

Recensâmânt 1992	Recensământ 2002	Grafic recensământ 2002
Din cei 164 445 locuitori, 79 495 sunt de sex masculin, iar 84 950 de sex feminin. După etnie locuitorii se împart în 75 851 români, 84 492 maghiari, 558 germani, 3 259 romi, 156 evrei, 128 alte etnii. După religie au fost înregistraţi 69 700 ortodocşi, 24 923 romano-catolici, 54 443 reformaţi, 4 931 greco-catolici, 4 546 unitarieni, 480 evanghelişti, 355 baptişti, 900 penticostali, 1 053 adventişti, 2 132 alte religii, 992 atei.	Populaţia stabilă a municipiului numără 149 577 locuitori. Structura pe etnii este următoarea: români 75 317, maghiari 69 825, ţigani 3 759, germani 275, altă etnie 367. În funcţie de religie există 69 726 (46,62%) ortodocşi, 44 849 (29,98%) reformaţi, 20 156 (13,48%) romano-catolici, 4 051 (2,71%) greco-catolici, 3 891 (2,60%) unitarieni, 6 904 (4,6%) alte religii.	Distribuţia pe etnii

[modifică] Clima

Clima este continentală moderată, iar temperaturile sunt cuprinse între -31°C şi +37°C.

[modifică] Istoric

Săpăturile efectuate de arheologul Ştefan Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al oraşului Târgu Mureş a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinţe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene şi de bronz, mici statuiete de pământ datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Siturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz şi a fierului; s-au descoperit şi vestigii aparţinând culturii Criş cea mai veche cultură neolitică din România.

Descoperirile arheologice de la Cristeşti, Cetatea de la Moreşti, Cipău, Sântana de Mureş atestă continuitatea populaţiei băştinaţe şi după retragerea Aureliană. Cetatea de la Moreşti de lângă Târgu Mureş confirmă existenţa unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.

În 1332 - 1370 Târgu Mureş figurează într-un registru de dijmă ale Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodată oraşul poate fi găsit în istoriografie sub denumirea ungurescă Szekelyvasarhely sau Vasarhely .

În 1616 Tamas Borsos, primarul oraşului, primeşte de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, dreptul de municipiu pentru oraş şi totodată se fixează şi numele unguresc de Marosvasarhely.

În 1709 izbucneşte o epidemie de holeră care pustieşte oraşul Târgu Mureş şi împrejurimile din judeţul Mureş.

În 1786 se înfiinţează prima tipografie din Târgu Mureş. În această perioadă mişcarea culturală şi literară iluministă care a condus la apariţia Şcolii Ardelene, avându-i ca reprezentanţi pe Gheorghe Şincai, Petru Maior, au avut contribuţii la dovedirea continuităţii populaţiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învăţământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor secuilor şi saşilor şi pentru desfiinţarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Bolyai Farkas profesor la colegiul reformat şi fiul său creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele este purtat de o stradă şi un liceu din oraş.

Anul 1848 găseşte oraşul Târgu Mureş cuprins de idei revoluţionare. Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiţie în care afirmă: „să fie înscăunată dreptatea şi egalitatea, să fie asigurată existenţa naţională şi folosirea dulcii dulcii limbi materne pentru toate naţiunile ce locuiesc în Ardeal şi Ungaria, să se desfiinţeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureş, în casa lui Avram Iancu, (strada astăzi îi poartă numele) au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj.

În 1866 Mihai Eminescu poposeşte în Târgu Mureş. Poetul se odihneşte la Calul Bălan din strada Călăraşi 13, ulterior a fost amplasată o placă comemorativă care să amintescă de trecerea poetului prin oraş.

Oraşul a fost cunoscut până în perioada interbelică sub denumirea de Murăş-Oşorhei. Atât Avram Iancu, cât şi ceilalţi fruntaşi români care au studiat sau au activat în oraşul de pe Mureş foloseau cu consecvenţă numele de Oşorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunţa "vaşarhei"), ceea ce înseamnă "târg". Denumirea de Târgu Mureş a fost adaptată în timpul administraţia interbelice.

Sfârşitul anul 1989 găseşte oraşul cuprins de febra dorinţei de schimbare. Regimul comunist, ca şi în celelalte oraşe ale ţării, este privit cu ostilitate, astfel că atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timişoara s-a făcut auzit în toată ţara, mureşenii şi-au adus şi ei contribuţia la demolarea vechilor structuri. Morţii din acele zile tulburi ale începutului democraţiei din România, stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.

În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date şi pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureş este declarat Oraş-martir.

[modifică] Personalităţi

• Gheorghe Şincai (1754-1816)
• Petru Maior (1756-1821)
• Avram Iancu (1824-1872)
• Sámuel Teleki (1739-1832), politician, om de cultură
• Farkas Bolyai (1775-1856), matematician
• Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877)
• András Sütő (1927-2006), scriitor
• Raed Arafat (n. 1964), medic
• Ladislau Bölöni (n. 1953), sportiv

[modifică] Educaţie

În municipiu Târgu Mureş funcţionează 102 de unităţi de învăţământ care pot fi împărţite astfel: 41 pentru învăţâmântul preşcolare, 20 pentru învăţământul primar şi gimnazial, 6 licee, 10 grupuri şcolare, 10 şcoli complementare sau de ucenici, 10 postliceale sau de specialitate, şi 4 instituţii de învăţământ superior.

[modifică] Învăţământ preuniversitar Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian” Colegiul „Unirea” Liceul Bolyai Farkas Liceul Pedagogic Liceul Economic Liceul de Arta. Electromures [modifică] Învăţământ universitar Universitatea de Medicină şi Farmacie. Universitatea „Petru Maior" Universitatea de Artă Teatrală Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir Universitatea Sapientia Universitatea Tehnică Gabor Denes

[modifică] Turism

Chiar dacă în Târgu Mureş nu s-au păstrat clădiri deosebit de vechi, oraşul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reuşeşte să-şi păstreze aerul de oraş medieval, cel puţin în centrul oraşului.

În peisajul oraşului pot fi observate clădiri moderne, dar şi construcţii mai vechi cu o deosebită

importanţă istorică. Din ultima categorie pot fi amintite: Palatul Culturii, Cetatea medievală.

Multiculturalismul şi-a lăsat amprenta asupra istoriei dar şi asupra imaginii oraşului, mărturie stând bisericile: Catedrala ortodoxă Înălţarea Domnului, Biserica Buna Vestire, Biserica Unitariană, Biserica Catolică. În oraş se mai găsesc şi o serie de clădiri cu o arhitectură aparte printre care: Palatul Apollo, Casa Teleki, Casa cu Arcade.

Identitatea oraşului este reprezentată prin intermediul muzeelor şi a monumentelor presărate pe întreg spaţiul Târgu Mureşului: Muzeul de Etnografie şi Arta Populară, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Monumentul Latinităţii.

Facilităţile existente pentru petrecerea timpului liber sunt în strânsă legătură cu aşezarea geografică a oraşului. Oraşul fiind amplasat pe cursul râului Mureş a făcut posibilă construirea unui complex de agrement (cunoscut sub denumirea Wekend).

De asemenea oraşul deţine şi o Grădină Zoologică amplasată într-un parc deosebit, Platoul Corneşti.

[modifică] Politică

Consiliul Local este compus din 23 consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	12
	Partidul România Mare	4
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (3 PNL)	3
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Unităţii Naţunii Române	3

[modifică] Oraşe înfrăţite

• Chişinău
• Bournemouth
• East Renfrewshire
• Ilmenau
• Seghedin (Szeged)
• Kecskemét
• Budapesta
• Zalaegerszeg
• Baja
• Guzelcamli

[modifică] Presă

Presă scrisă	Radio/TV
24 ore mureşene Cuvântul liber Nepujsag Piaţa Mureşeană Revista Flash Vatra Vocea Mureşului şi Harghitei Ziarul de Mureş Zi de zi	Radio Europa FM - 90,7 MHz Radio GaGa - 88,0 MHz Kiss FM - 90,2 MHz Mix FM - 88,4 MHz PRO FM - 101,6 MHz Radio Târgu Mureş - 102,9 MHz ProTV Târgu Mureş Antena 1 Târgu Mureş Televiziunea Târgu Mureş

[modifică] Sport

Oraşul este reprezentat în mai multe sporturi printre care fotbal, handbal, baschet, volei şi wushu. În Târgu Mureş există trei echipe de fotbal toate trei fiind în Liga a III-a: ASA Târgu Mureş, Gaz Metan Târgu Mureş şi Trans Sil Târgu Mureş. Cea mai populară echipă este ASA Târgu Mureş este singura din cele trei care a jucat în Liga I şi în cupele UEFA.

[modifică] Transport

[modifică] Transport extern

[modifică] Cale rutieră E60: Oradea- Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş - Sighişoara - Braşov - Bucureşti - Constanţa. DN15: Tîrgu Mureş - Reghin - Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ - Buhuşi - Bacău. [modifică] Cale aeriană Bucureşti (Otopeni) - Sibiu (escală)- Târgu Mureş şi retur Tîrgu Mureş - Cluj-Napoca şi retur Tîrgu Mureş - Budapesta şi retur Tîrgu Mureş - Roma şi retur Tîrgu Mureş - Barcelona şi retur

[modifică] Cale ferată Magistrala 405: Războieni - Târgu Mureş - Târgu Mureş Nord - Deda legatură din Războieni cu Magistrala 300: Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teiuş, Mediaş, Sighişoara, Braşov, Ploieşti, Bucureşti legătură din Deda Magistrala 400: Satu Mare, Baia Mare, Dej, Topliţa, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Braşov, Ploieşti, Bucureşti

[modifică] Transport local

[modifică] Autobuze şi maxi-taxi

02 0Azomureş - Centru - Mihai Viteazu - Spitalul Judeţean 03 0Besa - Unirii - Cuza Voda - Gh.Doja - Bega 03 0Gara CFR - Cuza Vodă - Calaraşilor - Remetea 04 0Cart. Unirii - Centru - B-dul 1848 - Azomureş 04b Cart. Unirii - Cuza Voda - B-dul 1848 - Mureseşeni Sat 06 0M.Calcul - Dacia - Cuza Voda - Mureseni Sat 10 0Foto - Cart. Unirii - Spital Judetean 12 0M.Calcul - Centru - Călăraşilor - Cart. Unirii 14 0Azomureş - Gh. Doja - Centru - Cart. Aleea Carpaţi 16 0Azomureş - B-dul 1848 - Panov - Cart. Rovinari 17 0M.Calcul - Gh. Doja - Azomureş 18 0Azomureş - Centru - B-dul. 22 Decembrie - Spitalul Judeţean 19 0M.Calcul - Centru - Mihai Viteazu - Spit. Judetean

20 0M.Calcul - Centru - B-dul. 22 Decembrie - Spit.Judetean 21 0M.Calcul - Pand. - C.Sighisoarei - Azomureş 23 0Bega - B-dul 1848 - Centru - Spit.Jud. 26 0Sapientia - Universall - Centru - Cart.Aleea Carpati 27 0Sapientia- Universall- Pandurilor- Centru- Spit. Jud. 28 0Pandurilor - B-dul 1 Decembrie - Sinaia - Spitalul Judeţean 2b 0MureseniSat - Rovinari - Panov - Centru - Spital 30 0M.Calcul - Ştefan cel Mare - Spital Judetean 30b Pandurilor - Ştefan cel Mare - 7 Noiembrie - Spitalul Judeţean 32 0M.Calcul - Panov - Cuza Voda - Cart. Unirii 43 0M.Calcul - B-dul 1848 - Azomureş 44 0Sapientia- M.Calcul- Mag.Daci - B-dul 1848- Azomureş

[modifică] Sănătate

• 2 spitale - 1 municipal cu 11 unităţi specializate (boli contagioase, chirurgie, TBC, neurologie, dermatologie, urologie, ginecologie, oftalmologie, maxilofacială, pediatrie, distrofici)
• 1 judeţean cu 7 secţii
• 20 farmacii
• 36 dispensare , 9 policlinici, centru de recoltare şi conservare a sângelui
• salvare + SMURD

[modifică] Vezi şi

• Cronologia istorică a Târgu Mureşului
• Lista primarilor din Târgu Mureş

[modifică] Legături externe

• Primăria municipiului
• Harta interactiva Targu Mures