Vânătă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vânătă

Clasificare ştiinţifică

Regn:	Plantae
Încrengătură:	Tracheobionta
Clasă:	Magnoliopsida
Subclasă:	Asteridae
Ordin:	Solanales
Familie:	Solanaceae
Gen:	Solanum
Specie:	S. melongena

Nume binar

Solanum melongena
Linné

Vânăta (sau pătlăgea vânătă) (Solanum melongena) este o specie a genului Solanum, originară din India de sud şi Sri Lanka. Este o plantă anuală, care are o înălţime de 0,4-1,5 m, de obicei spinoasă, cu frunze mari, lobate, lungi de 10-20 cm şi late de 5-10 cm. Floarea este albă spre purpurie, cu o corolă cu cinci lobi şi stamine galbene. Fructul este unul cărnos, cu un diametru de 3 cm la plantele sălbatice (şi mult mai mari la cele cultivate), care conţine numeroase seminţe mici şi moi.

[modifică] Cultivare şi utilizare

Este o plantă de cultură importantă, crescută pentru fructul ei alb sau violet. A fost cultivată în ţările din Asia de sud şi de est încă din preistorie, dar se pare că a fost cunoscută de către lumea occidentală acum nu mai mult de aproximativ 1500 de ani. Numeroasele denumiri arabe şi nord-americane penru ea, şi lipsa de nume greceşti şi romane antice, arată că a fost transportată prin Marea Mediterană de către arabi la începutul Evului Mediu. Numele ştiinţific de melongena derivă de la o denumire arabă din secolul XVI pentru un fel de vânătă.

O vânătă mov care a fost tăiată în jumătate, evidenţiindu-se interiorul. Pulpa care înconjoară seminţele începe deja să se oxideze şi să devină maronie la doar câteva minute după tăiere.

Plantele care sunt cultivate în Europa şi America de Nord astăzi sunt elongate, ovoidale, lungi de 12-25 cm şi late de 6-9 cm, având coaja violet închis spre indigo. O mai mare varietate în ceea ce priveşte forma, mărimea şi culoarea apare în India şi în alte părţi din Asia. Acolo, plantele cultivate seamănă foarte mult cu ouăle de găină din punct de vedere al mărimii şi al culorii; culoarea poate varia de la alb, la galben, roşu, violet sau indigo. Unele dintre ele sunt colorate în degrade, de la alb la tulpină până la violet aprins sau indigo, chiar negre; de asemenea, există plante total albe. Vânăta chinezească are o formă de castravete mai îngust şi puţin curbat. Numele de 'plantă ou' datează din anii 1700, când majoritatea europenilor cultivau plantele care erau albe-gălbui şi semănau la formă ş mărime cu un ou de gâscă.

Fructul crud nu are un gust prea plăcut, dar atunci când este gătit, devine fraged, obţine o aromă complexă şi o textură interesantă. Sărarea, iar apoi stoarcerea sa ajută la eliminarea aproape totală a gustului amar. Este folositoare pentru bucătărie datorită capacităţii sale de a absorbi o mare parte din grăsimile de gătit, făcând posibilă realizarea unor preparate savuroase. Pulpa fructului este fină; numeroasele seminţe sunt moi şi (ca şi în cazul tomatei) sunt comestibile.

[modifică] Etimologie

Aubergine este numele britanic atribuit acestui fruct. Denumirea provine din francezul aubergine, derivat din catalanul albergínia, de la arabul al-bAdhinjAn, din persanul بادنجان Bâdinjân, vânăta.

Multe alte nume sunt folosite pentru această plante, majoritatea derivate din sanscritul vatinganah, ceea ce a dus la apariţia unor denumiri ale acesteia în diferite limbi: brinjal, badingan, melongena, melanzana, berenjena, albergínia, aubergine, brown-jolly şi măr-nebun (interpretare greşită a italianului melanzana ca mela insana).