Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Pictură - Wikipedia

Pictură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Serie de articole despre artă
Istoria artei
Arta preistorică
Arta antică
Arta medievală
Arta occidentală
Arta contemporană
Arta etnografică
  • Arta occidentală
  • Arte orientală
  • Arta Americilor
  • Arta africană
  • Arta Oceaniei

Pictura este materia dominantă utilizată de către pictori şi care pune în aplicare diferite materiale (pigmenţi en pudră, guaşe, uleiuri, acrylic, cerneală, etc.) destinată exprimării personale si creerii operelor de artă. Cuvîntul pictură denumeşte de asemenea si opera însăşi creată cu această tehnică. Utilizate în decoraţia interioară şi pentru tot tipul de obiecte din viaţa cotidiană, picturile utilitare sînt produse vîndute, într-o bună parte din lume, în rafturile magazinelor cu produse uzuale, casnice sau de santier, produsele specifice artiştilor fiind vîndute mai mult în raioanele de „Arte-frumoase”. De la începutul celui de-al XX lea secol, artiştii au experimentat noi direcţii, şi au încercat să spargă normele şi tabuurile întroducînd în operele lor materiale din diverse domenii. Pictura ca şi material se prezintă în general sub formă lichidă, şi este aplicată în funcţie de utilizare într-unul sau mai multe straturi, cu un penson, un rulou sau prin proiecţie. Culorile pot fi şi sub formă vîscoasă şi se pot aplica prin utilizarea unor cuţite speciale (ca nişte mici mistrii). Ïn practica artistică sau domestică pictura se aplică uneori şi cu mîna (pictura parietală, arta contemporană) dar mult mai des cu pensula, cu ruloul, cu cuţitul şi chiar cu mătura la unii artişti contemporani care lucrează în plan, pe foarte mari suprafeţe. În mod industrial, se utilizează şi coulori en poudră, aplicate prin proiecţie electrostatică iar pe urmă coapte.

Pictura este compusă în general din trei componenţi :

  • pigmentul , care dă couloare şi opacitate (Pămînt de Siena, de exemplu) ;
  • liantul(agent de lipire), care leagă pigmentul şi dă consistenţă şi transparenţă (ulei de in, răşine, gumă arabică ...) ;
  • diluantul, care face ca pictura să fie lichidă şi uşurează aplicarea ei (ulei de terebentină) ; după aplicare, diluantul se evaporează şi pictura se întăreşte (se spune că se usucă).

Ïn afară de pigment şi de liant, mai găsim în pictură şi diferite produse care îmbunătăţesc elasticitatea şi rezistenţa picturii. Putem găsi de asemenea şi sicative (produse care îmbunătăţesc uscarea). Putem recunoaşte unele curente artistice după modul în care au folosit solvanţii si sicativele (foarte sumbru în Nordul Europei, foarte clar în Italia). Culorile sub formă de pudră nu au solvant. Liantul este des un produs care se transformă în polimer, pictura formează atunci un strat de plastic ; această polimerizare se poate face prin evaporarea solvantului, sau prin expunerea la caldură ( coacerea într-un cuptor).

  • Oamenii au pictat de un timp de şase ori mai lung decât timpul în care au folosit un limbaj scris.
  • Desenarea este un proces de a face semne pe o suprafaţă prin aplicarea presiunii cu o unealtă în mişcare.

Cuprins

[modifică] Istoria picturii

Cele mai vechi picturi rupestre sunt cele de la Grotte Chauvet din Franţa, de acum 32.000 de ani, fiind gravate şi pictate cu ocru roşu şi pigment negru şi sunt reprezentări de cai, rinoceri, bizoni şi mamuţi. Alte exemple de asemenea picturi se găsesc în toată lumea.

Astăzi, multe din operele de artă cele mai importante, precum Mona Lisa, sunt picturi.

[modifică] Medii de pictură

Un mediu se referă la materialul folosit (de ex. pigmenţi) precum şi la liantul, suportul sau la mijloacele tehnice utilizate în producerea imaginii

  • pictură cu pigmenţi organici animali
  • pigmenţi organici vegetali
  • angobe şi glazuri ceramice
  • fresca/pictura all´fresco
  • pictura cu culori acrilice
  • Acuarelă
  • Airbrush
  • Guaşă
  • pictura în tempera
  • pictură în ulei
  • Pastel/cretă colorată
  • Encaustica
  • Cerneală/tuşuri (laviuri)
  • cloisonné/pictura cu emailuri
  • Intarsii din lemn
  • Intarsii din marmora, piatra sau alte materiale
  • Mozaic cu pietre naturale
  • Mozaic cu pietre din ceramica sau sticla
  • coloranţi textili sintetici
  • Sisteme cromatice industializate (CMYK)
  • Sisteme cromatice virtuale (RGB) pentru tuburi si cristale lichide
  • lumini şi proiecţii colorate
  • vitralii/sticle colorate

[modifică] Pictura la popoarele primitive

[modifică] Arta africană

[modifică] Arta/pictura Americii precolumbiene

[modifică] Arta/pictura la popoarele Asiei centrale

[modifică] Arta/pictura populaţiei aborigene australiene

[modifică] Arta/pictura la popoarele Oceaniei şi Polineziei

[modifică] Pictura în civilizaţiile antichităţii

[modifică] Arta/pictura egipteană

[modifică] Arta/pictura mesopotamiană

[modifică] Arta/pictura în Grecia antică

[modifică] Arta/pictura în Imperiul Roman

[modifică] Arta/pictura/ indiană

[modifică] Arta islamică

islamul s-a nascut in Arabia,zona cu traditii artistice mai degraba sarace,insa reuseste sa transmita o mostenire valorosa evigorand arta orientala si cea bizantina.Coranul nu are nici o mentiune referitoare la arta,existand acel ANACOISM al Islamului,adica respingerea ideii ca se pot reprezenta valori spirituale ale religiei prin intermediul formelor vizuale.Dar,incepand cu sec 8,se cere o anume limitare a acestui curent.

[modifică] Arta/pictura Persiei

[modifică] Arta/pictura în ţarile orientului îndepărtat

[modifică] Şcoala spaniolă

[modifică] Şcoli naţionale de pictură

[modifică] Stiluri şi curente în pictura modernă şi contemporană occidentală

Stilurile pot fi caracterizate prin metoda de aplicare sau prin referire la mişcarea artistică cu cele mai apropiate caracateristici de cele ale picturii. (completeaza)

[modifică] Pictori europeni / artişti plastici importanţi

(de la renasterea timpurie încoace, marii artisti plastici ai vremii au devenit personalităţi cunoscute, apreciate şi recunoscute. Pîna atunci marea majoritate a artistilor au ramas necunoscuţi).

Vezi şi: Listă de pictori

[modifică] Şcoala de pictură din România

[modifică] Pictura veche româneasca

[modifică] Maeştri picturii vechi românesti

[modifică] Artişti români moderni şi contemporani (secolul XX)

[modifică] Artişti prahoveni contemporani

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu