Diabaz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

.

Diabazul este o rocă magnatică (vulcanit) de origine bazaltică ce se găseşte în munţii din Europa formaţi în perioada de orogeneză a paleozoicului (perioadă geologică situată între 542 şi 251 milioane de ani în urmă) mai exact a paleozoicului mijlociu (devonian).
Diabazul datorită culorii verzi este numit şi piatră verde. Au fost numeroase cariere de diabaz în Germania care au asigurat un loc de muncă populaţiei locale ca de exemplu în Hessen.
Caracteristic rocii este culoarea neagră verzuie cu zone mai deschise datorită plagioclazului de origine metamorfică, roca poate fi îmbogăţită cu clorit, din augit, iar din plagioclaz formându-se calcită.
Structura mineralogică a diabazului:

• 49% Olivin (care în mare parte se transformă in Serpentină)
• 36% Augit ( care parte se transformă in Clorit)
• 10% Plagioclaz (Kalkalkalifeldspat) Feldspat cu un procent ridicat în calciu (Anorthit 88%)
• 5% Picotit (spinell de fier şi crom), Apatit, Granat, Calcopirită şi Pentlandit (minereu de nichel)

Diabazele sunt roci sub formă de agregate compacte cristalele ajungând până la o granulaţie medie, prin prezenţa feldspatului poate avea o structură porfirică (granule de cristale ce apar într-o masă compactă uniformă).
Varietăţi de rocă cu o granulaţie porfirică se formează prin procese ulterioare metamorfice, diabazele şi melaphyrele sunt cunoscute şi sub denumirea de paleobazalte.
Diabazul este o rocă dură, folosită în epoca de piatră pentru confecţionarea uneltelor.

[modifică] Vezi şi

• Listă de roci
• Geologie
• Tipuri de roci

[modifică] Legături externe

• Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Diabas