Cuarţ

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuarţ (α-Cuarţ)
Formula chimică	SiO2
Clasa mineralului	Oxizi/Hidroxizi
Sistem de cristalizare	trigonal
Clasa cristalului	IV/D.01-10
Culoare	incolor, alb, sau toate culorile
Urma	albă
Duritate	7
Densitate	2,65 g/cm3
Luciu	sticlos pe feţele prismei, gras pe suprafaţa de spărtură
Transparenţă	transparent până la opac
Spărtura	sidefie, neregulată, sfărmicioasă
Clivaj	nu are
Habitus	prismatic, microcristalin
Suprafaţa cristalului	trigonal-trapezoidal, 32
Cristale gemene	existente
Punct de topire	1713 °C (SiO2 se transformă în forma &beta-Cuarţ
Conductibilitatea calorică	---
Proprieţăţi optice
Refracţia	no = 1,5442 ne = 1,5533
Refracţia dublă	Δ = 0,0091
Pleocroism	nu are
Deviaţia optică	frecvent anormal cu 2vz ~ 0-10°
Unghiul de dispersie	43°
alte caracteristici
reactivitatea chimică	solubil in acid fluorhidric şi în soda caustică
Minerale asemănătoare	Azurit, Chrysokoll
Radioactivitate	inexistentă
Magnetism	inexistent
Caractere speciale	poate să conţină incluziuni fluide

Cuarţul sau cremenea mai poate fi denumit ştiinţific α-Cuarţ este un mineral răspândit în scoarţa terestră, care are compoziţia chimică SiO₂ cristalizând în sistemul trigonal.

Proprietăţi

In stare pură cuarţul este incolor, impurităţile din cristal determină culoarea mineralului. Cuarţul cristalizează frecvent în goluri existente în roci numite geode. Clivajul este inexistent în spărtură având o culoare sidefie, are valoarea 7 pe scara durităţii lui Mohs. Inainte de descoperirea proprietăţii sale piezoelectrice, cuarţul a fost utilizat ca piatră în bijuterii. Din punct de vedere optic el poate fi uşor confundat cu calcitul, de care se deosebeşte prin duritatea sa mai mare (7) valoarea refracţiei duble mai reduse şi nu reacţionează ca şi calcitul cu (HCl) acidul clorhidric.

Etimologie şi istoric

Cuarţul ca şi celelate cristale au fost în evul mediu denumirea minei, Georgius Agricola a fost acela care a delimitat termenul la denumirea cristalelor. Originea denumirii nu este clară, unii presupun că ar provine din slava veche tvurdu = "dur" sau din germană (dialect) querch = "pitic" în germană literară = quarz în orice caz denumirea de cuarţ a fost acceptată pe plan internaţional.

Clasificare

După Strunz în Systematik, mineralul aparţine clasei oxizilor cu un raport metal/oxigen 1:2 numărul grupei - (Strunz-ID: 4/D.01-10). La grupa cuarţului aparţine şi (β-Cuarţ), Tridymit, Cristobalit, Coesit, Stishovit, Melanophlogite, Seifertit, Lechatelierite şi Opal. După sistematica lui Dana cuarţul este plasat în grupa silicaţilor (Dana-ID: 75.1.3.1).

Formare şi râspândire în natură

Cuarţul după feldspat este mineralul cel mai răspândit în scoarţa terestră. Cristalele se formează după răcirea soluţiilor bogate în SiO₂ şi frecvent întâlnit în roci ca: Plutonit, Granite, Granitoide, Granodiorite, Tonalite, Quarz-Syenite, Quarz-Monzonite, Quarz-Diorite, minerale de gangă (steril) ca: Aplite ca şi din grupa vulcanitelor Rhyolithe, Dacite, Andesite, Quarz-Trachyte, Quarz-Latite. Un criteriu folosit în clasificarea rocilor este conţinutul în cuarţ. Cuarţul este frecvent mineral de gangă în filoanele de aur. La fel acest mineral este întâlnit în roci metamorfice ca Şisturi, Gneise. Datorită durităţii sale este răspândit şi în rocile sedimentare.

Varietăţi de cuarţ

Cristalele pure de cuarţ sunt incolore, transpatrente, prin incluziuni de gaze sau lichide, cristalul devine de o culoare lăptoasă, la fel impurităţile determină schimbarea culorii, sau prin iradiere se produce un fenomen ionizare care schimbă culoarea cristalului.

Varietăţi de culoare prin iradiere sau prezenţa unor ioni străini

• Amethyst: varietate violetă de cuarţ prin prezenţa ionilor de fier, sau iradiere cu raze gama
• Citrin: varietate galbenă de cuarţ folosit ca bijuterie
• Ametrin varietate rară cu zone de ametist şi citrin
• Prasiolith: varietate verde de cuarţ transparent
• Cuarţ fumuriu sau (Morion): varietate de cuarţ de culoare cenuşie, brună până la negru (prin iradiere cu raze gama)
• Cuarţ roz varietate roză de cuarţ prin prezenţa ionilor de fosfor

La fel se mai pot aminti: Smaragdquarz , Saphirquarz prin prezenţa ionilor de Aktinolith respectiv Krokydolith sau varietăţile de cuarţ microcristalin: ca de exeplu: calcedonie, cu varietăţile agat onix, sau jasp, carneol.

Utilizare

• proprietatea piezoelectrică presiunea pe cristal la un anumit punct produce polarizarea electrică a acestuia, important în producerea semiconductorilor, tactul de frecvenţă la computer, televiziune, celulă solară.
• proprietatea de deviere a luminii polarizate o deviaţie de 27,71°/nm.ca prisme optice lentile.
• proprietatea de a nu reacţiona cu acizii (excepţie acidul clorhidric) se folosesc ca vase pentru reactivi.
• la fel utlizat la producera instrumentelor de precizie ca de exeplu cântar cu fir de torsiune.
• folosit în acustica electronică, sau lampa de cuarţ.
• foarte frecvent folosit ca bijuterie, sunt varietăţile colorate ale cuarţului .

• Vezi şi:
• Listă de minerale
• Listă de roci
• Listă de roci după geneză