Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Nisip - Wikipedia

Nisip

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Prin nisip se înţelege o rocă sedimentară neconsolidată, provenită din sfărâmarea unor minerale, roci sau organisme şi care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine (0,063–2 mm). Componentul principal al nisipului este cuarţul; mai rar conţine minerale ca: monazit, casiterit, diamant, safir, granat. Nisipul este utilizat ca material de construcţie, ca materie primă pentru industria sticlei şi pentru extragerea mineralelor din compoziţia sa.

Nisip modelat de curentul de apă
Nisip modelat de curentul de apă



Cuprins

[modifică] Formare

Ştrand de nisip
Ştrand de nisip
Granule de cuarţ din nisip imagine mărită de 200 ori
Granule de cuarţ din nisip imagine mărită de 200 ori

Nisipul se formează prin procese fizico-chimice, cauzate de acţiunea de erodare a intemperiilor asupra rocilor magmatice (ca granit) şi metamorfice.
Prin acţiunea de eroziune a apei şi vântului sunt transportate fragmentele mici desprinse din roci, suferind şi o serie de transformări printr-o acţiune chimică asupra acestor particule care se vor uni între ele rezultând fragmente mai mari.
Prin acţiunea mecanică fragmentele transportate vor avea forme rotunjite, acest proces de şlefuire este mai intens la fragmentele care sunt transpotate pe distanţe mai mari şi la rocile mai puţin dure. Frecvent, nisipul poate proveni din roci sedimentare ca gresia care a suferit deja un ciclul de eroziune-transport-depozitare (prin diageneză devenind rocă), care ciclu va fi reluat din nou. În timpul acestor cicluri, mineralele dure, ca de exemplu cuarţul, îşi păstrează mai bine structura iniţială.
Când, prin diferite mişcări tectonice, rocile sunt aduse la suprafaţă, acestea sunt expuse acţiunilor de eroziune. Un astfel de ciclu poate dura cca. 200 milioane de ani. Un caz special este formarea nisipului din scheletele vieţuitoarelor (scoici, corali), nisip care, din punct de vedere geologic, are o durată scurtă în comparaţie cu nisipurile bogate în silicaţi.

[modifică] Structură

Părţile componente ale nisipului variază în funcţie de rocile din care provin, cea mai marte a nisipului este constituită din fragmente de cuarţ (SiO2) cauza fiind duritatea mare a cuarţului (pe scara Mohs = 7) care îl face rezistent la acţiunile fizico-chimice din timpul proceselor de eroziune. După structură nisipurile pot fi:

  • nisipuri coraligene prezente pe atoli (insulele de corali) bogate în carbonat de calciu (CaCO3)
  • nisipuri provenite din scoici bogate de asemenea în carbonat de calciu
  • nisipuri bogate în olivină prezente pe plajele din Hawaii
  • nisipuri vulcanice provenite din roci vulcanice ca bazalt, sau cenuşă vulcanică (rezultată din erupţii)

După mărimea granulelor de nisip:

Nisip Mărimea granulelor
Nisip dur (grosier) 0,63 - 2,0 mm
Nisip mijlociu (mediu) 0,20 - 0,63 mm
Nisip fin 0,063 - 0,20 mm

[modifică] Răspândire

Dune de nisip în Great Sand Dunes National Park (Colorado, USA)
Dune de nisip în Great Sand Dunes National Park (Colorado, USA)

Nisipul este răspândit inegal pe suprafaţa pământului, fiind influenţat de regiunile de climă, relief şi constituţia petrografică a regiunii. În munţii înalţi, nisipul se poate găsi numai izolat (în văile gheţarilor, şi torenţilor) şi în cantităţi mici. În regiunile carstice, nisipul bogat în carbonaţi se dizolvă în anumite condiţii în apă, aceste nisipuri neavând din punct de vedere gelogic o viaţă lungă (de exemplu coasta Croaţiei).
În munţii de înălţime medie, ca şi regiunile de şes, acumulările cu nisip sunt mai frecvente în regiunea meandrelor, în zonele inundabile ale râurilor, sau în văile opuse vântului dominant, întrerupând transportul de nisip adus de vânt. Dar cantităţiele cele mai mari de nisip se găsesc în regiunile deltă, pe plajele pe malul mărilor sau în regiunile de deşert ca Sahara, Calahari, Gobi, unde nisipul se află sub forme de dune de nisip, care pot fi mobile sub acţiunea eoliană (a vântului).

[modifică] Importanţa nisipului

Modelarea unei sculpturi din nisip Sand World la Festivalul din 2003 in Lübeck-Travemünde
Modelarea unei sculpturi din nisip Sand World la Festivalul din 2003 in Lübeck-Travemünde

Nisipul este utilizat în:

  1. Materie primă în industria de sticlăriei
  2. Nisipul bogat în cuarţ este folosit în industria cimentului
  3. Industria construcţiilor foloseşte nisipul în producerea mortarului, sau pentru pavaje
  4. Gresia este folosită pentru ornarea faţadelor clădirilor.
  5. Nisipuri bogate în bioxid de siliciu sunt folosite în producerea semiconductorilor.
  6. Nisipul este folosit în industria abrazivilor
  7. Nisip este utilizat şi ca formă (matrize) în turnătorie.
  8. Straturile de nisip servesc ca filtru în epurarea apei de canal în procesul de recirculare a apei
  9. Nisipul este important pe plajele sau strandurile pe malul apelor dulci sau sărate.
  10. Cutia cu nisip este un loc de joacă pentru copii.
  11. Nisipul este un obiect pentru diferite sculpturi, fiind organizate concursuri artistice internaţionale
  12. Nisipul este folosit ca antiderapant în iarnă, sau se presară la nevoie pe şinele de cale ferată
  13. In secolul XVII şi secolul XVIII era folosit nisip uscat pentru uscarea cernelii de pe hârtie.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Mineraleeditează
Geologie : denumiri de Minerale

Agat | Amfibol | Apatit | Acvamarin | Aragonit | Baritină | Beril | Bismut | Biotit | Blendă | Calcit | Calcopirită | Carneol | Cinabru | Corindon
| Cuarţ | Diamant | Feldspat | Fluorină | Galenă | Gips | Grafit | Granat | Hematit | Ilmenit | Limonit | Magnetit | Malachit | Olivină | Onix |
Pirită | Piroxen | Realgar | Rodocrozit | Rubin | Rutil | Safir | Sare | Smarald | Sodă | Spinel | Talc | Topaz | Turmalină

Format cu denumiri de Roci

Andezit | Bauxită | Bazalt | Calcar | Diabaz | Diorit | Gabro | Granit | Gresie | Loess | Nisip | Pegmatit | Peridotit

Pământ şi Zăcăminte

Straturile pământului | Cărbune | Filon | Gaz natural | Minereu | Petrol | Vulcanism

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu