Fluorină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Geologie : denumiri de Minerale
Agat \| Amfibol \| Apatit \| Acvamarin \| Aragonit \| Baritină \| Beril \| Bismut \| Biotit \| Blendă \| Calcit \| Calcopirită \| Carneol \| Cinabru \| Corindon \| Cuarţ \| Diamant \| Feldspat \| Fluorină \| Galenă \| Gips \| Grafit \| Granat \| Hematit \| Ilmenit \| Limonit \| Magnetit \| Malachit \| Olivină \| Onix \| Pirită \| Piroxen \| Realgar \| Rodocrozit \| Rubin \| Rutil \| Safir \| Sare \| Smarald \| Sodă \| Spinel \| Talc \| Topaz \| Turmalină
Format cu denumiri de Roci
Andezit \| Bauxită \| Bazalt \| Calcar \| Diabaz \| Diorit \| Gabro \| Granit \| Gresie \| Loess \| Nisip \| Pegmatit \| Peridotit
Pământ şi Zăcăminte
Straturile pământului \| Cărbune \| Filon \| Gaz natural \| Minereu \| Petrol \| Vulcanism

Fluorina

Formula chimică	CaF₂
Sistemul de cristalizare	cubic
Clasa cristalului	$\frac{4}{m}\bar{3}\frac{2}{m}$
Culoare	in stare pură incolor, cu impurităţi, verde, violet, galben, negricios
Urma	albă
Duritate	4
Densitate	3,18
Strălucire	sticloasă
Transparenţă	transparent, translucid
Spărtură	sidefiu, sfărămicios
Clivaj	perfect {111}
Habitus	cristale cubice frecvent bine dezvoltate
Suprafaţa cristalului	{001}, {111}
Cristale gemene	transversale în cruce (111)
Proprietăţi optice
Index de refracţie	n=1,43 ( Mineral cubic)
Refracţie dublă	-
Pleochroismus	___
[[Deviaţie optică]	___
Unghiul de dispersie al axei optice	-
alte caracteristici
Proprietăţi chimice	se dizolvă în acid sulfuric
Minerale asemănătoare	___
Radioaktivitate	uneori pot conţine urme de minereu de uraniu
Magnetismul	inexistent
Caractere speciale	prin provinenţa din anumite zăcăminte, devine fluorescent la lumina ultravioletă

Fiind cunoscut şi sub denumirea de Fluorit sau Flussspat este un mineral din clasa halogenidelor, cu formula chimică CaF₂, este un fluorid de calciu, care cristalizează în sistemul cubic, fiecare ion de calciu fiind legat de 8 ioni de fluorid.
Fluoritul are duritatea 4 pe scara Mohs, cu o varietate de culori mai frecventă, verde şi violet. Culoarea mai închisă a cristalului provine din zăcămintele de uraniu, care determină şi caracterul fluorescent la lumina ultravioletă.

[modifică] Răspândire

Fluorina se formează prin răcirea rocilor magmatice, asociat frecvent cu mineralele: Baryt, (Baritina) Quarz, (Cuarţ) Topaz, Calcit, Galenita şi Blendă. Mineralul apare în cantităţi mai mari, ca parte componentă a rocilor vulcanice, granite, pegmatite.
Cea mai mare mină de fluorit se află în rocile vulcanice din Las Cuevas, Mexic, urmat de China, India, Africa de sud şi SUA. „Blue John“ este o mină de fluorit din Marea Britanie, locuri mai puţin însemnate se găsesc în Franţa, Germania.

[modifică] Utilizare

In industrie folosit la producerea fluorului
In industria optică la producerea lentilelor, cristalele mai mari sunt produse artificial
Este o piatră preţioasă apreciată

[modifică] Istoric

Mineralul era cunoscut deja în Grecia antică, denumire germană de "Flussspat" ne arată folosirea lui în tehnologia metalelor. In anul 1824 descoperă mineralogul german Mohs în lumină ultravioletă. proprietatea fluorescentă a mineralului.