Utilizator:Pixi/Cutia cu nisip
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Legislatura 2001-2005 (Republica Moldova)
Magistrala 200 este o magistrală a Căilor Ferate Române [modifică] Oltenia
[modifică] Oltenia nordicăProvincia geografico-istorică a Olteniei se subdivide din punct de vedere al agregatelor spaţiale de tip sistemic în două entităţi şi anume Oltenia nordică şi Oltenia sudică, limita ce le separa fiind încă ezitantă datorită sinuozităţii şi divagării frecvente, spre o direcţie sau alta, a liniilor de gravitaţie. Întrebarea care poate fi formulată în acest caz este: de ce nu o singură regiune, Oltenia? Cu atât mai mult cu cât ea a fiinţat, cu atribute variate, de-a lungul timpului şi este receptată în conştiinţa publică drept o entitate de sine stătătoare. Analiza detaliată a spaţiului geografic aferent vechii provincii atestă prezenţa unor praguri, a unor fâşii de inflexiune cu rol de fragmentare şi reorientare a liniilor de forţă specifice vechiului sistem. Mai mult, au apărut şi se afirmă centre noi, cu funcţia polarizatoare în continuă expansiune ce se sustrag, într-o manieră ce vizează independenţa funcţională totală, subordonării faţă de capitala recunoscută a provinciei. Pe de altă parte, practica economico-socială a dovedit prezenţa unui raport de inversă proporţionalitate între extensiunea şi complexitatea sistemului teritorial şi capacitatea sa de-a răspunde eficient şi oportun dezideratelor dezvoltării imediate. În consecinţă, apariţia în Oltenia istorică a două centre urbane cu potenţial de polarizare în creştere, Târgu Jiu şi Drobeta-Turnu Severin a perturbat vechiul sistem teritorial tributar în exclusivitate Craiovei. Cele două oraşe sunt în curs de-aşi contura şi consolida un hinterland propriu şi de-aşi regla relaţiile cu vechiul centru atractor de pe alte poziţii, de cooperare şi afirmare independentă. De aici şi până la constituirea unor regiuni de sine stătătoare drumul este scurt şi, credem noi, partea nordică a Olteniei l-a parcurs deja. În perspectivă însă este de aşteptat ca municipiul Drobeta-Turnu Severin, astăzi integrat regiunii menţionate, să devină polul unei entităţi teritoriale anizotrope axată pe defileul Dunării şi apofizele sale nordice (inclusiv Depresiunea Severinului). Baza naturală de susţinere a regiunii analizate este formată dintr-o serie de masive muntoase cu morfologie şi altimetrie variate. Astfel, în nord se desfăşoară grupa Retezatului, din care munţii Mehedinţi, Vâlcan, Retezatul Mic aparţin regiunii. Ei i se integrează şi partea vestică a Munţilor Căpăţânii, din grupa Parângului. Toate aceste masive sunt alcătuite predominant din roci calcaroase, ca urmare relieful carstic le defineşte morfologia. Acelaşi tip de relief este prezent şi în Podişul Mehedinţi. Numărul peşterilor este apreciabil, unele dintre ele (Topolniţa, Epuran, Izverna, Martel, Cloşani, Cioaca cu Brebenei, Fuşteica, Polovragi, Muierilor, Peştera cu Corali, Topliţa ) posedând valenţe turistice remarcabile. Nu lipsesc cheile (Galbenului, Bistriţei, Cernei), câmpurile cu doline, depresiunile de captare carstică, podurile naturale, câmpurile cu lapiezuri etc. A doua treaptă de relief aparţine Subcarpaţilor Olteniei, mărginiţi de Olteţ şi Motru, formaţi din culmi orientate est-vest (Măgura Slătioarei, 767 m) şi depresiuni dispuse pe două aliniamente, unul intern şi altul intra-colinar. Dintre depresiunile interne, de dimensiuni în general reduse, amintim Polovragi, Baia de Fier, Novaci şi Tismana, iar dintre cele externe cea mai importantă este Depresiunea TârguJiu-Câmpu Mare. Olteniei nordice îi aparţine şi un sector de bordură al Podişului Getic ale cărui coline mărginesc spre nord depresiunile subcarpatice externe. Includem aici partea nordică a platformelor Olteţului, Jiului şi Strehaiei dealtfel strâns legată morfologic de structurile subcarpatice. În partea sud-vestică se desfăşoară Depresiunea Severinului şi Dealurile Coşuştei ce debuşează spre Valea Dunării. [modifică] Oltenia sudicăOltenia sudică se substituie ca topic unei regiuni fizicogeografice denumită Câmpia Olteniei, dar şi părţii centrale şi sudice a provinciei istorice Oltenia. Argumentele pentru delimitarea ei ca entitate teritorială de tip sistemic sunt: - peisajul cu numeroase tente de omogenitate datorate reliefului jos, puţin fragmentat şi denivelat, climatului de câmpie cu variaţii reduse, vegetaţiei de stepă şi silvostepă; - prezenţa unui spaţiu mental bine închegat, cu atribute de specificitate şi unicitate certe; - existenţa unui centru polarizator net detaşat în raport cu celelalte oraşe; - disfuncţiile evidente care s-ar manifesta în cazul delimitării unei regiuni echivalente provinciei istorice susmenţionată. Limitele acestei regiuni sunt bine precizate pe trei laturi, cea sudică, de-a lungul Dunării, în est, unde Oltul o desparte de teritoriul polarizat de Bucureşti şi în vest unde urmează parţial lunca Dunării, până aval de Drobeta-Turnu Severin. Deosebit de ambiguă este limita nordică, datorită sinusoidelor frecvente ale traseului său generate de difluenţa frecventă a vectorilor de gravitaţie spre regiunea învecinată. Convenţional ea poate fi fixată pe cumpăna de ape ce desparte Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare de dealurile Piemontului Getic. Componenta naturală a sistemului regional este constituită, în primul rând, din Câmpia Olteniei compartimentată în două subunităţi, Câmpia Băileştilor şi Câmpia Romanaţilor. Ca notă morfologică aparte semnalăm dunele de nisip din zona Dăbuleni- Segarcea fixate prin plantaţii de pomi fructiferi şi viţă-de-vie. În partea nordică ea se ataşează sectorului central şi cel apusean al Podişului Getic reprezentat prin platformele Olteţului şi Strehaiei (subdivizată, la rândul ei, în platformele Huşniţei şi Bălăciţei). Un relief jos, cu altitudini ce nu depăşesc 300 m care prin morfologia lui a facilitat atât o pedogeneză intensă, cât şi o umanizare asemănătoare A treia unitate poate fi considerată Lunca Dunării care începe să se contureze imediat ce fluviul evadează din strânsoarea defileului lărgindu-se treptat până la 2-5 km. Vechile sale bălţi şi ostroave au fost transformate antropic, în majoritatea lor, în scopuri agricole. Resursele de apă sunt înmagazinate în reţelele de suprafaţă, între care fluviul Dunărea deţine ponderea cea mai ridicată. Oltenia sudică este străbătută axial de Jiu, iar la limita estică se află Oltul. În perimetrul său cele două râuri primesc o serie de afluenţi (Motru, Amaradia, Olteţul, Teslui). Direct în Dunăre se varsă şi Drincea sau Desnăţuiul. Afluenţii de ordin inferior au cursuri temporare, în perioadele secetoase scurgerea lor încetează. Mari rezerve de apă sunt cantonate în structurile piemontane ale Podişului Getic, dar şi în cele ale câmpiei propriu-zise, aceasta fiind considerată adesea ca un mare con de dejecţie al Dunării la debuşarea sa în Depresiunea Getică. Partea sudică a regiunii se confruntă cu un deficit de apă ce trebuie asigurat prin aducţiuni din Dunăre sau râurile principale. [modifică] Actualizare oraşe
[modifică] FilosofieGhid rapid de Filozofie
[modifică] RefA [1] [modifică] Note
[modifică] Util
/* don't use any logo, move the boxes onto that area instead */
/* change the logo */
[modifică] Semnătură
[modifică] FilozofiFilosofi mai cunoscuţi sunt:
Prin "filosofia orientală" se înţelege tradiţia filozofică din Asia. Printre marii filosofi orientali sunt:
La început, "filosofia" însemna doar "iubirea înţelepciunii". [modifică] Filosofi străini[modifică] Filozofie antică
[modifică] Filosofia din Roma antică
[modifică] Filosofia medievală
[modifică] Umanism
[modifică] Primii filosofi moderni
[modifică] Empirism[modifică] Filozofia clasică germană
[modifică] Marxism[modifică] Intuiţionism[modifică] Fenomenologie[modifică] Filosofi mistici rusi[modifică] Filosofie existenţială
[modifică] Hermeneutica
[modifică] Obiectivism[modifică] Filosofi neafiliabili unui curent
[modifică] Morfologia culturii
[modifică] Şcoala de la Frankfurt
[modifică] Filozofia limbajului şi filozofie analitică
[modifică] Postmodernism
[modifică] Filozofia istoriei[modifică] Esteticieni
[modifică] Filozofia ştiinţei
[modifică] Înţelepţi ai Orientului
[modifică] Filosofi din Orient
[modifică] Filosofi româniVezi şi: Lista filozofilor români
[modifică] Test[modifică] Listă senatori toate legislaturile[modifică] Oraşe Rusia
'''Moscova''' (ru. Москва) este un oraş din regiunea [[Moscova]], Rusia şi are o popolaţie de 10,342,151 locuitori.
{{ciot-geo-Rusia}}
[[Categorie:Oraşe din Rusia|Moscova]]
[[Categorie:Regiunea Moscova|Moscova]]
[[ru:Москва]]
'''X''' (ru. Y) este un oraş din regiunea [[Regiunea Z]], Rusia şi are o popolaţie de Q locuitori.
{{ciot-geo-Rusia}}
[[Categorie:Oraşe din Rusia|X]]
[[Categorie:Regiunea Z|X]]
[[ru:Y]]
[modifică] Brazilia
X este un oraş din Statul Y (Z) din Brazilia.
{{ciot-oraş-Brazilia}}
[[Categorie:Oraşe din statul federal Y]]
nu stiu ce variabile ai folosit ...
'''Acrelândia''' este un oraş în statul [[Acre]] (AC) din [[Brazilia]].
{{ciot-oraş-Brazilia}}
[[Categorie:Oraşe în Brazilia|Acrelândia]]
[[pt:Acrelândia]]
//++butoane //
//============================================================
// en: ADD SOME EXTRA BUTTONS TO THE EDITPANEL
// de: FÜGE NEUE BUTTON IN DIE WERKZEUGLEISTE
//============================================================
// Vorschläge für neue Buttons werden gerne entgegengenommen
// Die Reihenfolge und Anzahl der Buttons ist über die (alphabetische) Variable XEBOrder wählbar.
if (typeof XEBOrder == 'undefined') // can be modified
XEBOrder="A,B,D,C,D1,F,U,S,I1,I2,J1,E,G,Q,W,X,K,L,M,H,O,R,T,V";
if (XEBOrder.toLowerCase() == 'all')
XEBOrder="A,B,D,C,D1,F,U,S,I1,I2,J1,E,G,Q,W,X,K,L,M,H,O,R,T,V,FS,J2,N,P,P1,R1,R2,R3,R4,T1,TL,Y1,Y2,Z,AI";
//fills the variable mwCustomEditButtons (s. function in /wikibits.js), with buttons for the Toolbar
function addCustomButton(imageFile, speedTip, tagOpen, tagClose, sampleText){
mwCustomEditButtons.push({
"imageFile": imageFile,
"speedTip": speedTip,
"tagOpen": tagOpen,
"tagClose": tagClose,
"sampleText": sampleText});
}
var Isrc='http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/';
var BDict={
'A0':['6/6f/Bold_icon.png','Bold text','\'\'\'','\'\'\'','Bold text'],
'B0':['d/d7/Italic_icon.png','Italic text','\'\'','\'\'','Italic text'],
'C0':['f/f3/Internal_link_icon.png','Internal link','[[',']]','Link title'],
'D0':['7/73/External_link_icon.png','External link (remember http:// prefix)','[',']','http://www.example.com link title'],
'E0':['b/ba/Headline_icon.png','Level 2 headline','\n== ',' ==\n','Headline text'],
'F0':['f/f0/Image_icon.png','Embedded image','[[Image:',']]','Example.jpg'],
'G0':['9/9d/Media_icon.png','Media file link','[[Media:',']]','Example.ogg'],
'H0':['5/5b/Math_icon.png','Mathematical formula (LaTeX)','<math>','<\/math>','Insert formula here'],
'I0':['8/82/Nowiki_icon.png','Ignore wiki formatting','<nowiki>','<\/nowiki>','Insert non-formatted text here'],
'J0':['c/c7/Signature_icon.png','Your signature with timestamp','--~~~~'],
'K0':['a/a4/H-line_icon.png','Horizontal line (use sparingly)','\n----\n'],
'A':['e/e9/Button_headline2.png','Secondary headline','\n===','===','Secondary headline'],
'B':['1/13/Button_enter.png','Line break','<br />','',''],
'C':['5/5f/Button_center.png','Center','<div style="text-align: center;">\n','\n<\/div>','Centred text'],
'D':['e/ea/Button_align_left.png','Left-Align','<div style="text-align: left; direction: ltr; margin-left: 1em;">\n','\n<\/div>','Left-aligned text'],
'D1':['a/a5/Button_align_right.png','Right-Align','<div style="text-align: right; direction: ltr; margin-left: 1em;">\n','\n<\/div>','Right-aligned text'],
'E':['0/04/Button_array.png','Table','\n{| class="wikitable" \n|- \n| 1 || 2\n|- \n| 3 || 4','\n|}\n',''],
'F':['1/1e/Button_font_color.png','Insert coloured text','<span style="color: ','">Coloured text<\/span>','ColourName'],
'FS':['1/1b/Button_miss_signature.png','Unsigned post','{{subst:unsigned|','|date}}','user name or IP'],
'G':['9/9e/Btn_toolbar_gallery.png','Picture gallery',"\n<gallery>\nImage:","|[[M63]]\nImage:Mona Lisa.jpg|[[Mona Lisa]]\nImage:Truite arc-en-ciel.jpg|Eine [[Forelle ]]\n<\/gallery>",'M63.jpg'],
'H':['7/74/Button_comment.png','Comment',"<!--","-->",'Comment'],
'I1':['6/6a/Button_sup_letter.png','Superscript','<sup>','<\/sup>','Superscript text'],
'I2':['a/aa/Button_sub_letter.png','Subscript','<sub>','<\/sub>','Subscript text'],
'J1':['5/58/Button_small.png','Small','<small>','<\/small>','Small Text'],
'J2':['5/56/Button_big.png','Big text','<big>','<\/big>','Big text'],
'K':['b/b4/Button_category03.png','Category',"[[Category:","]]",'Category name'],
'L':['8/8e/Button_shifting.png','Insert tab(s)',':','',':'],
'M':['f/fd/Button_blockquote.png','Insert block of quoted text','<blockquote style="border: 1px solid blue; padding: 2em;">\n','\n<\/blockquote>','Block quote'],
'N':['4/4b/Button_nbsp.png','nonbreaking space',' ','',''],
'O':['2/23/Button_code.png','Insert code','<code>','<\/code>','Code'],
'P':['3/3c/Button_pre.png','Pre formatted Text','<pre>','<\/pre>','Pre formatted text'],
'P1':['9/93/Button_sub_link.png','Insert link to sub-page','[[','/Sub_Page]]','Page'],
'Q':['d/d3/Button_definition_list.png','Insert definition list','\n; ','\n: Item 1\n: Item 2','Definition'],
'R':['7/79/Button_reflink.png','Insert a reference','<ref>','<\/ref>','Insert reference material'],
'R1':['7/79/Button_reflink.png','Start a reference','<ref name="','','Reference name'],
'R2':['9/99/Button_reflink_advanced_2.png','Insert reference material','">','</ref>','Reference material'],
'R3':['1/1a/Button_reflink_advanced_3.png','No reference material','','"/>',''],
'R4':['9/9a/Button_references.png','Reference footer',"\n==Notes==\n<!--See http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Footnotes for an explanation of how to generate footnotes using the <ref(erences/)> tags-->\n<div class=\'references-small\'>\n<references/>\n</div>",'',''],
'S':['c/c9/Button_strike.png','Strikeout','<s>','<\/s>','Struck out text'],
'T':['e/eb/Button_plantilla.png','Template','{{','}}','Template name'],
'T1':['3/30/Tt_icon.png','Teletype text','<tt>','<\/tt>','Teletype Text'],
'TL':['3/37/Button_tl_template.png','Template link',"{{subst:"+"tl|",'}}','Template name'],
'U':['f/fd/Button_underline.png','Underlined',"<u>","<\/u>",'Underlined text'],
'V':['c/c8/Button_redirect.png','Redirect',"#REDIRECT [[","]]",'Article Name'],
'W':['8/88/Btn_toolbar_enum.png','Numbering',"\n# ","\n# Element 2\n# Element 3",'Element 1'],
'X':['1/11/Btn_toolbar_liste.png','List',"\n* ","\n* Element B\n* Element C",'Element A'],
'Y1':['c/ce/Button_no_include.png','No Include',"<noinclude>","<\/noinclude>",'Text'],
'Y2':['7/79/Button_include.png','Include only',"<includeonly>","<\/includeonly>",'Text'],
'Z':['3/35/Button_substitute.png','Substitute',"{{subst:","}}",'Template'],
'AI':['1/1c/Button_advanced_image.png','Advanaced Image',"[[Image:","|thumb|right|px|Caption]]",'FileName.jpg']
}
XEBOrder=XEBOrder.split(",");
for (var b in XEBOrder) {
var bc = BDict[XEBOrder[b]];
addCustomButton(Isrc+bc[0],bc[1],bc[2],bc[3],bc[4])
}
//
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
