Roci sedimentare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Straturi alpine de Muschelkalks (calcar din vieţuitoare marine) in Partnachklamm lângă Garmisch-Partenkirchen

Gresie în Killesbergpark, Stuttgart

Rocile sedimentare sunt roci care frecvent se formează prin procesele de eroziune, transport şi depunerea aluviunilor aduse de apele curgătoare.
Astfel de roci pot avea o formă de granule nelegate între ele (nisipurile) sau o formă masivă (gresiile).

[modifică] Caracteristici

• O trăsătură caracteristică a sedimentelor, este structura stratificată, un strat formându-se într-un timp relativ scurt la suprafaţa pământului.
• Rocile sedimentare sunt rocile unice ce pot să conţină fosile
• Spre deosebire de rocile magmatice şi cele metamorfice nu se formează în prezenţa unor temperaturi şi presiuni mari.
• Rocile sedimentare se formează sub acţiunea agenţilor externi ce acţionează la suprafaţa pământului ca hidrosfera, atmosfera şi biosfera proces numit eroziune.
• Milieu (factorii de mediu) şi Faciesul (caracteristicile rocii) sunt specifici fiecărei regiuni de formare a rocilor sedimentare.

[modifică] Clasificare

• Rocile sedimentare se împart în: - Sedimente clastice, -Sedimente chimice,- Sedimente biogene şi o formă deosebită Sedimente reziduale.

1. Sedimentele clastice i-au naştere prin fenomene mecanice de mărunţire a rocii iniţiale formându-se grohotişul.

Acestea se împart la rândul lor după mărimea granulelor nelegate în:
- argilă şi aluviune (nămol). - nisip - pietriş - grohotiş.
In cazul rocilor sedimentare masive (cu componentele legate) se împart în:

• - conglomerate sau brecii (granule peste 2 mm) formate din pietriş
• - gresii nisipoase unde predomină granulele de cuarţ (mărimea granulelor între 0,063 - 2 mm)
• - gresii aluvionare cu mărimea componentelor (0,002 - 0,063)
• - gresii argiloase mărimea componentelor fiind (0,002 mm - 2µm)
• Componenţă frecvent gresiile conţin feldspat iar ca liant (material de cimentare) este realizată prin minerale argiloase cu gruparea chimică de carbonat (CaCO₃), silicat (SiO₂) şi feroasă (FeO(OH)).

1. Sedimentele chimice i-au naştere prin precipitaţia soluţiilor saturate ca Evaporite (Carbonaţi, Sulfaţi, Halogenaţi) şi alte săruri.
2. Sedimentele biologice sau Biolite se formează prin activitatea organismelor, vii sau moarte, de exemplu: turba sau cărbune inferior din resturi de plante carbonizate.
3. Sedimentele rezidulale sau rocile reziduale se formează din rocile descompuse de factorii chimici din atmosferă exemple de asemenea roci sedimentare sunt: lateritul,(provenienţă aproape toate rocile) bauxita, (provine din rocile calcaroase) şi caolinul (care provine din granit, riolit, arkoze)

[modifică] Importanţa rocilor sedimentare

Rocile sedimentare sunt importante ca materiale de construcţie (calcarul), şi dolomita, alcătuind şi o importantă resursă energetică ţiţeiul şi gazele naturale, cărbunii superiori: antracitul şi cărbunele brun. Rocile calcaroase pot reţine cantităţi apreciabile de bioxid de carbon, aceasta fiind una din explicaţiile conţinutului redus de CO2 al atmosferei pământului, în comparaţie cu planetele vecine Marte şi Venus.

[modifică] Vezi şi

• Tipuri de roci
• Listă de roci
• Roci metamorfice
• Listă de roci după geneză
• Straturile pământului

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Sedimentgestein

• Geologieinfo: Klassifikation der Sedimentite
• Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Sedimentgestein